La români, antisemitismul face parte din tradiţie

Cred că majoritatea dintre voi aţi auzit despre scandalul colindului antisemit difuzat de TVR 3. Dacă mai sunt totuşi dintre voi care nu sunt la curent, am să ataşez filmuleţul cu pricina:

Dacă tot nu v-aţi lămurit ce e în „neregulă”, am să transcriu versurile incriminate: „A născut un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ.. Numai la corlan [= horn], la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă şfară [= fum] în drum”

Evident că organismele abilitate s-au autosesizat şi au luat măsuri. Dar s-au „autosesizat” şi câteva asociaţii pentru apărarea tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale.

Titlul acestui articol este voit forţat şi scris cu o doză mare de ironie amară. Cel puţin asta e concluzia logică trasă din „sesizările” Asociaţiei Basarabii, Asociaţiei pentru Revigorarea Tradiţiei, Asociaţiei Rost şi Cercului Studenţesc „Floarea de Foc”: la români, antisemitismul face parte din tradiţie.

Rar mi-a fost dat să citesc prostii mai mari ca cele debitate în acest „document”. El vrea să caute scuze, să dezvinovăţească, dar rezultatul este contrariul. Uitaţi şi dumneavoastră ce au putut să debiteze acei „apărători” ai „valorilor naţionale”:

„Cele patru ONG-uri atrag atenţia asupra faptului că textul reprodus după interpretarea colindului cuprinde, în mod eronat, expresia „jidovan afurisit”, expresia corectă din textul şi interpretarea colindului fiind „jidov neam afurisit”. (sursa: http://www.mediafax.ro)

Şi cu ce ar schimba asta sensul? „Jidovanul” din prima expresie nu face parte dintr-un „neam”, asta nu se subînţelege? A, despre augmentativ e vorba. Dar cu „afurisit” cum rămâne?

„Este blestemul necunoaşterii lui Hristos, Mesia cel aşteptat de atâtea veacuri de neamul israelitean şi proorocit de profeţii săi. Arhaic vorbind afurisenia înseamnă ruperea de comunitate, anatema”. (sursa: http://www.mediafax.ro )

Blestemul cui? Eu ştiu că Isus nu a blestemat pe nimeni, ba mai mult, pe cruce a spus: „Doamne, iartă-i că nu ştiu ce fac”. Şi dacă Isus i-a iertat, cine suntem noi să-i blestemăm?

„denumirea „jidov” a intrat în limbă pe filieră maghiară şi era folosită, fără sens peiorativ, pentru evrei”. (sursa: http://www.mediafax.ro )

Nu zic nu, de unii poate că nu, dar de alţii da. Dar dacă în limba română le zicem iudei sau evrei, de ce să împrumutăm „apelative” de la alţii? A, da, „aşa e tradiţia”. Orice inepţie susţine tradiţia noi trebuie să o respectăm, „că aşa se face”.

„În plus, menţionarea focului se referă la „o viziune populară a iadului”. „Cum spune şi textul colindului, este un spaţiu spiritual situat «nici în cer, nici pe pământ». În cultura tradiţională a satului românesc cremaţiunea nu este prezentă decât în contextul iadului”. (sursa: http://www.mediafax.ro )

Adică dacă era vorba de un foc pământesc (cuptoarele naziste) nu era în regulă, dar dacă se are în vedere un foc veşnic (iadul) e OK. Stau şi mă întreb: cum poţi să scrii aşa inepţii?

„Numai cineva care nu cunoaşte folclorul românesc poate considera acest colind antisemit. Ţăranul român nu era antisemit”. (sursa: http://www.mediafax.ro )

Antisemitismul nu este „opera naziştilor”, el a apărut încă din primele secole şi reprezintă o atitudine ostilă faţă de evrei. Poate unii nu ştiu ce înseamnă cuvântul „antisemitism”, dar fix asta înseamnă. Numai cine nu vrea să vadă poate să susţină că în acest colind nu este prezentată o atitudine ostilă, duşmănoasă, faţă de „neamul jidov”, ca să respect „expresia originală”.

„Ţinând cont de aceste argumente considerăm că este o eroare să aplicăm consideraţii de discriminare unui patrimoniu care ţinteşte cu precădere domeniul spiritual”. (sursa: http://www.mediafax.ro )

Dacă acele „versuri” fac parte din „domeniul spiritual” al românilor, atunci eu unul nu dau doi bani pe acest domeniu.

Ca să concluzionez, titlul articolului este doar o ironie. Nu susţin că antisemitismul face parte din tradiţia noastră, dar susţin că mulţi români au fost şi mai sunt antisemiţi. Evident, se supără dacă le zici asta în faţă, pentru că majoritatea asociază antisemitismul cu nazismul, dar antisemitism a existat şi înainte de Hitler şi există şi acum. Nu ştiu de ce ascundem asta. Dimpotrivă, trebuie să luăm în considerare această realitate şi să încercăm să o stârpim o dată pentru totdeauna. Dar nu ştiu cum am putea face asta dacă promovăm astfel de cântece.

Nu-mi pasă dacă ele fac parte dintr-un patrimoniu tradiţional, ele trebuie să dispară. Punct.

Acest articol a fost publicat în Istorie, Religie, Toate postările și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la La români, antisemitismul face parte din tradiţie

  1. Daca este vorba de traditie as vrea sa va spun ca interpretarile sunt absolut gresite si dovedesc o necunoastere a istoriei si traditiilor poporului roman.Termenul de jidov nu desemneaza nicidecum pe evrei sau iudei,ci in vechea traditie taraneasca „jidov” insemna „urias”,avand ca echivalent biblic ingerii cazuti.Asadar nu e vorba de nici un antisemitism si sunt uimita pana unde s-a ajuns din pura necunoastere a traditiilor si istoriei poporului nostru.Legendele vechi sunt pline de „jidovi” exact cu sensul de „uriasi” sau „uriesi” cum le mai spuneau taranii.

    • Teonymus zice:

      Etimologia este într-adevăr un subiect interesant de discuţie. De pildă, să luăm cuvântul „asasin”. Dacă eu l-aş numi pe cineva aşa într-un „schimb viu de cuvinte”, oare mai pot drege apoi busuiocul spunându-i că de fapt iniţial „asasin” înseamna, parafrazând un pic, „om cu principii”? Cui îi pasă ce însemna la început? Poate doar lingviştilor… Pentru ceilalţi însă contează doar ce înseamnă acum.
      Aşa este, dacă e să o luăm de la origini, cuvântul „jidov” desemna iniţial, aşa cum bine aţi arătat, un uriaş. Nu ştiu însă cum s-a ajuns ca acest cuvânt să fie o „etichetă” a comunităţii evreieşti de la noi. Poate asemănarea între „jidov” şi englezescul „jew” sau, mai realist pentru spaţiul nostru, germanul „juden”? În orice caz, trebuie să o recunoaşteţi că de-a lungul timpului, termenul a devenit unul peiorativ, fiind încărcat cu mult rasism, ură faţă de această grupare etnică.
      Gândiţi-vă puţin: „jidov” înseamna de fapt „uriaş”, posibil cu referire la îngerii căzuţi şi rezultatul răzvrătirii lor aşa cum este arătat în Geneza 6. Dacă aşa stau lucrurile, ce treabă au evreii aici? Ce legătură este între ei şi „jidovi”, adică uriaşi? Pentru că, aşa cum am mai spus, nimeni nu poate nega că evreii au fost şi incă mai sunt numiţi de unii „jidovi” sau „jidani”. Unde vreau să ajung? Dvs. care pricepeţi originea cuvântului, trebuie să înţelegeţi mai bine ura din spatele lui atunci când este adresată unui popor şi asta pentru că aceşti „urieşi” nu sunt nicidecum nişte personaje pozitive din folclor, ba dimpotrivă. Repet: NU puteţi nega că termenul face aluzie la evrei! O face chiar şi în acest „colind”. Au recunoscut-o fără să clipească până şi cele 4 ONG-uri care, chipurile, au încercat să îl justifice.
      Într-adevăr, nu poţi să spui de toţi cei care mai rostesc acest cuvânt că sunt neapărat „antisemiţi”. Unii îl folosesc pur şi simplu, fără să aibă habar de etimologia lui sau că ar putea răni cumva pe cineva. Pentru ei e ca şi cum ai spune „polon”, „muscal” etc. Dvs. aţi vorbit despre acest termen de parcă eu numai de el m-am agăţat. Mai citiţi o dată „colindul”, mai citiţi apoi postarea mea şi veţi vedea că observaţia voastră şi completarea mea faţă de acest cuvânt este IRELEVANTĂ. Înlocuiţi „jidovan” cu orice doriţi şi un critic tot va vedea acolo imprecaţii, atitudine duşmănoasă şi chiar ură. Toate acestea sunt împotriva moralei creştine şi e trist că se regăsesc în nişte rânduri care se vor a fi „colind”, adică având un caracter religios.

      „Asadar nu e vorba de nici un antisemitism si sunt uimita pana unde s-a ajuns din pura necunoastere a traditiilor si istoriei poporului nostru.”

      Eu sunt mai uimit când citesc aceste afirmaţii. Să vezi negru pe alb şi tot să spui că nu, nu e aşa. Ce înseamnă de fapt antisemitism? Revenim iar la etimologie. Ad-litteram, „antisemitism” înseamnă „împotriva semiţilor”. Sem este unul din cei trei fii ai lui Noe din care au ieşit apoi toate popoarele pământului. Din Sem au ieşit evreii, dar şi arabii şi multe alte neamuri de oameni. O explicaţia de ce s-a ajuns ca termenul să fie folosit în primul rând faţă de evrei ar fi că ei au avut de suportat mereu o doză mai mare de ură şi xenofobie decât ceilalţi semiţi.
      Deci,”antisemit”= împotriva evreilor (a se înţelege aici atitudini ostile, duşmănie, ură). Dacă e aşa, cum vi se par versurile: „Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ.. Numai la corlan [= horn], la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă şfară [= fum] în drum”. Vi se par „prosemite”? Vi se par indiferente cu privire la evrei? Sau sunt evidente împotriva lor?
      Orice om obiectiv le va considera împotriva evreilor, deci „antisemite”. Asta se vede de la o poştă şi e limpede ca lumina zilei. Dar noi le păstrăm, fiindcă fac parte din „tradiţie”… Repet ce am mai spus şi altădată, tradiţia nu este o scuză ca să nu ne folosim raţiunea
      O zi binecuvântată!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s