Alătură-te celorlalți 467 de abonați.
Cu excepţia unor articole cu caracter ştiinţific, istoric sau teologic, unde ideile (ideile, dar nu şi forma în care sunt expuse) ar putea fi regăsite în lucrări sau site-uri de specialitate, toate textele de pe acest blog îmi aparţin.
Chiar dacă sunt un anonim, mă aştept să-mi fie respectate drepturile de autor. Dacă vă place ceva de aici şi vreţi să preluaţi, aveţi consimţământul meu, dar numai dacă specificaţi sursa, numele blogului şi linkul aferent.
Vă mulţumeşte de înţelegere gazda acestui blog, T.G. a.k.a. Teonymus!
Cine știe cât timp va mai dura…
Nimeni nu ştie. Doar Dumnezeu…
Daca ai sti cati insi au plans de-a lungul timpului , nu penrru ca-i durea ci….pentru ca simteau durerea ….daca ai putea enumera cati insi nu plng deoarece , nici nu-i doare si nici nu simt durerea …altora ….Piesa muzicala este d e exceptie , asa cum m-am obisnuit din partea unui om cu mult bun gust , felicitari ! Ai trecut la calendarul pe stil vechi ? Azi este totusi joi deci pana sambata ….
De unde să-i ştiu eu? Îi ştie Dumnezeu…
Am făcut o excepţie. Nu am fost în dispoziţia necesară să scriu altceva. Dar tot am vrut să respect obiceiul de a posta în fiecare zi, în afară de duminică, în care mă odihnesc şi eu 😀 .
Mă bucur că v-a plăcut piesa. Să ştiţi că autorul ei este un japonez, Toshiro Masuda. Şi culmea, face parte din coloana sonoră a unui serial de animaţie japonez, Naruto. Serialul mi-a scăpat, deşi e cam din generaţia mea, dar piesa nu. Este cu adevărat de excepţie.
Am ataşat această versiune şi de asta nu v-aţi prins de influenţele ei 🙂 . Mă întreb dacă v-ar fi plăcut dacă o ataşam în original, că nu prea aveţi înclinaţii spre cultura asiatică 😀
În orice caz, vă invit să faceţi o încercare şi să ascultaţi versiunea originală de aici:
Hmm, in mod bizar, ai dreptate 🙂 Desi simti durere, bucura-te! Decat sa nu simti deloc, nimic….
Unii paralizaţi, de pildă cei în scaun cu rotile, poate ar da orice să-şi simtă picioarele, fie şi durere, dar să simtă ceva…
Şi durerea are rostul ei, are un scop. Ne atrage atenţia că ceva nu e în regulă, ne purifică… 🙂
Asa este! 🙂
Durerea ne aduce aminte ca suntem vii!
Da. Pare-mi-se că şi tu ai scris recent despre suferinţă pornind de la gândurile lui Cioran. Suferinţă, durere, e cam tot aia 🙂 .
Da, am scris despre „lacrimi si sfinti” 😀
🙂
@,Crisego , durerea iti aduce aminte ca esti muritor , nu ca esti viu !
Eu zic că pot fi valabile amândouă. Că eşti muritor, dar un muritor încă viu 😀