Cu excepţia unor articole cu caracter ştiinţific, istoric sau teologic, unde ideile (ideile, dar nu şi forma în care sunt expuse) ar putea fi regăsite în lucrări sau site-uri de specialitate, toate textele de pe acest blog îmi aparţin.
Chiar dacă sunt un anonim, mă aştept să-mi fie respectate drepturile de autor. Dacă vă place ceva de aici şi vreţi să preluaţi, aveţi consimţământul meu, dar numai dacă specificaţi sursa, numele blogului şi linkul aferent.
Vă mulţumeşte de înţelegere gazda acestui blog, T.G. a.k.a. Teonymus!
Vrei sa sti cum e iubirea ? Mintea se face ca ploua iar inima tuna si fulgera . Insa asta o poti numii oricum numai iubire …. NU ! Nu , inclusiv la postarea dumitale la care mi-am permis o minca corectura ….cu scuzele d e rigoare .
La dvs. e invers? 😀 Eu am vrut să spun că inima nu ţine cont de raţiune. Când iubeşti, nimic nu mai contează. Iar dacă iubeşti pe cineva, apoi nici o raţiune nu te poate face să încetezi să mai iubeşti. Iubeşti şi pace. De asta am zis că „mintea tună şi fulgeră”? De ce ar face asta inima? Inima nu tună şi fulgeră când iubeşte, de asta se mai spune foarte bine că „dragostea e oarbă”.
Dar fiecare vede cum vrea lucrurile 🙂 .
Onorate domn , iubirea este una iar dragostea { adica ceea ce-ai prezentat dumneata fara sa te prinzi d e figura 😎 } ….cu totul si cu totul altceva . deci nu-i vorba ca la mine-i ” invers ” ci , doar un adevar 😉 ce nu strica sa-l precizam , mai ales ca acest adevar este vechi d e cand lumea . Fara suparare ….
Vă dau dreptate că dragostea şi iubirea sunt diferite, deşi ultima nu poate să existe fără prima.
În acest citat m-am referit exclusiv la iubire. V-am dat un indiciu în acest sens ataşând această piesă muzicală care are titlul sugestiv: „Love is blue”.
Dar dacă mă gândesc bine, ar fi valabil şi în cazul dragostei 🙂 .