Cugetare XIV (1)

Cugetarea de săptămâna aceasta este formată dintr-o întrebare şi un răspuns. Dar deocamdată voi posta doar întrebarea, urmând ca mâine să vă dau şi răspunsul 🙂 . De ce am decis asta? Pentru că sunt foarte curios să văd ce răspuns veţi da voi la această întrebare, cum gândiţi şi dacă cineva va da un răspuns la fel cu cel din cugetarea mea. 🙂

De aceea, îmi încurajez vizitatorii să răspundă acestei provocări în secţiunea comentariilor. Eu zic că ar fi un exerciţiu filosofic interesant.

Acestea fiind spuse, întrebarea este următoarea:

Ce este cel mai greu: să trăieşti sau să mori pentru cineva?

Şi ca să aveţi parte de inspiraţie, o să ataşez piesa muzicală care m-a inspirat şi pe mine atunci când am conceput această cugetare:

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Aforisme, maxime şi cugetări, Toate postările și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

25 de răspunsuri la Cugetare XIV (1)

  1. ilussoria zice:

    hmm….dupa mintea mea „filosofica” as zice ca a trai pentru cineva este la fel de greu ca a muri pentru el/ea. Sa traiesti dedicandu-te pare mai greu la prima vedere,dar nici a te jertfi pana la moarte nu este o decizie usor de luat.Punctul comun intre ambele este ca pentru a le face trebuie sa iubesti.Neaparat!

  2. Marian zice:

    SA MORI …… INDIFERENT PENTRU CINE , ASTA-I CEL MAI GREU ! De trait ….oricum traiesc toti prostii !!!!! Fireste ca nu-i necesar sa spui ” bisogna morire ” ca d e murit ….oricum mori insa , daca alegi sa faci chestia asta pentru cineva …. homo fugit velut umbra ! Am cunoscut un tip { un foarte bun amic 😎 } care , a murit pentru mine . Asa a considerat EL ca-i bine si ca atare a ales …. sa moara . Oare daca ar fi ales a traiasca pentru mine ….rezultatul ar fi fost acelasi ? Ma-ndoiesc si d e multe ori ma-ntreb cand stau ” De vorba cu mine insumi „{ ca in scrierile lui Minulescu } : ” – I-am cerut eu sa moara pentru mine sau a fost alegerea Lui ?” Da-ti raspunsul onorabile , eu….al cunosc deja !!!

    • Teonymus zice:

      Deci până acum sunt două răspunsuri diferite:
      1. amândouă sunt la fel de dificil de făcut.
      2. a muri pentru cineva este mai greu decât să trăieşti pentru cineva.
      Cât despre dilema dvs., consider că a fost alegerea Lui, El ne-a iubit întâi, aşa cum spune un ucenic al Său. Cu atât mai mult trebuie să-I fim recunoscători.

      • Marian zice:

        Da ce onorabile , si dumneata al cunosti pe amicul meu 😎 ? Fie-mi ingaduit s a te intreb : DE UNDE 😉 ??? Nu d e alta dar tipul ….a murit cam d e mult si putina lume mai este inca interesata de SCOPUL mortii sale desii ….acum ca tot s e apropie Pastele , este posibil sa-si reaminteasca careva d e El !

      • Teonymus zice:

        Nu sunteţi îndeajuns de subtil pentru mine în astfel de chestiuni 🙂

  3. Marian zice:

    Nu trebuie sa-mi inseninez si eu intr-un fel oarecare ziua asta d e rahat ? Am asteptat , de mi s-au lungit urechile ca la magar , sa vina ticalosul d e postas cu pensia si….LULU ! Macar cu atat sa ma aleg …. cu ” subtilitatile ” la adresa dumitale 😎 !

    • Teonymus zice:

      Trebuia să daţi dvs. un drum până la poştă şi eraţi scutit de dezamăgire 😀

      • Marian zice:

        Pai bateam drumul degeaba : daca nu vine talonul… sa-ti d e aia d e la oficiu postal banisorii …..oha !!!! Iar talonul…vine o data cu postasul care-mi aduce si gologanii si al dracului postas , macar nu ” suna intotdeauna de doua ori ” 🙂 ! e nasol c-am ramas pe drojdie cu banisorii si ” sarac ca anul asta , ca cel ce-a trecut si ca cel ce vine ….n-am fost niciodata ” ! Mi-ar aduce omu’ banii daca ar fi dupa el dar….din nefericire altii sant cu distribuitl gologanilor , el este doar un slujbas amarat , un executant .

      • Teonymus zice:

        Birocraţia asta e de vină. Dar dacă a trecut termenul, nici ei nu o mai pot amâna mult. Măcar de asta puteţi fi sigur 🙂 .

  4. ionelaandrei zice:

    Ambele variante implică renunțarea la sine, iar aceasta poate fi înfăptuită doar atunci când iubim. Aș putea spune că alegerea morții este mai grea pentru că implică și renunțarea la persoana pentru care am vrea să facem asta, dar, pe de altă parte, dacă vorbim despre sacrificiul de sine, atașamentul cam iese din discuție. Prin urmare, nimic nu este greu de înfăptuit în iubire. Dacă nu ne mai raportăm la noi înșine, nu ne mai gândim că ne este greu sau ușor, acționăm pur și simplu…((:

    • Teonymus zice:

      Deci, să înţeleg că sunteţi de părere că a muri este totuşi mai greu decât a trăi pentru cineva. Dar, pe de altă parte, prezenţa iubirii face ca nimic să nu fie greu. Foarte filosofic răspunsul vostru 🙂 .
      L-aţi dezvoltat şi asta mă bucură. Aţi adus în discuţie factorul iubirii şi aveţi dreptate, când iubeşti, te jertfeşti fără să te mai gândeşti la tine sau la consecinţe. Acţionezi „pur şi simplu”.
      Am notat deci un nou răspuns alături de cele două primite deja mai sus, şi anume că nici una dintre cele două variante nu este grea dacă este înfăptuită de iubire 🙂

      • ionelaandrei zice:

        ((: M-ai făcut să mă uit puțin în oglindă, să verific dacă nu cumva suntem mai mulți, dar din fericire (cred) m-am gasit tot pe mine! Lăsând gluma deoparte, da, nimic nu este greu în iubire, dar mă întreb dacă suntem, noi oamenii, capabili de asta…uneori, mă gândesc că învățarea iubirii adevărate este sensul acestei existențe dar că puțini sunt cei care ajung să-l înfăptuiască…poate că asta reprezită de fapt mântuirea sufletului, recăpătarea capacității de a iubi cu adevărat. http://vantdetoamna.wordpress.com/category/eros-philos-si-agape/

      • Teonymus zice:

        Viaţa în sine este imposibilă fără dragoste, fără iubire.
        Şi dacă e să vorbim despre „mântuirea sufletului”, nici aceasta nu este posibilă fără dragoste. 🙂
        Mulţumesc de recomandarea ataşată şi felicitări! 🙂

  5. Teonymus zice:

    Am modificat un pic întrebarea ca să accentuez ideea de „sacrificiu suprem”, deşi probabil că aţi înţeles şi aşa unde vreau să ajung cu aceste cuvinte. 🙂

  6. lorelad zice:

    A trai pentru cineva? Viata e a fiecaruia! Te referi la a darui iubire?
    A muri pentru cineva? Sacrificiul suprem din iubire si in cazuri fara alternativa?

  7. lorelad zice:

    Cum adica a trai pentru cineva? poti exemplifica te rog?

    • Teonymus zice:

      A trăi pentru cineva cu sensul de a te dărui în întregime pentru o persoană şi evident că asta implică iubire, care se subînţelege. Să renunţi pur şi simplu la toate visurile tale, toate planurile tale, la şansa ta de a avea o viaţă mai bună, chiar şi la fericire, doar de dragul ca altul să aibă toate acestea în locul tău.
      Un exemplu în acest sens este cel al părinţilor „adevăraţi”, dar mai pot fi şi altele care nu implică nici măcar o legătură de sânge. Este vorba despre un „sacrificiu suprem”, numai fără ca cel care-l face să-şi dea viaţa şi să moară pentru cineva, ci să continue să trăiască, dar s-o n-o mai facă pentru el, să nu se mai gândească la el, ci la un altul sau alţii.
      Cred că am reuşit să mă explic. 🙂

      • lorelad zice:

        Am inteles…Si in acest caz a renunta la propria viata de dragul cuiva e un act generos, de iubire? Asa s-ar traduce iubirea aproapelui? poate fi un act uneori greu, uneori comod, uneori limitativ, uneori placut, uneori complicat, uneori egoist, las, solutia de compromis, o alegere…

      • Teonymus zice:

        Doar prin dragoste se pot face astfel de lucruri. Şi nu e vorba doar de „iubirea aproapelui”, ci pur şi simplu iubirea de oameni. Un caz clasic este cel al eroilor care de multe ori îşi dau viaţa chiar şi pentru nişte străini.

      • lorelad zice:

        da, asa e! cu mentiunea ca eu m’am referit la ‘ a trai pentru cineva’.

      • Teonymus zice:

        Un exemplu clasic pentru oameni care trăiesc pentru alţii este cel al părinţilor sau cei care-şi dedică viaţa unei cauze (cazul profesorilor) etc.

  8. Marian zice:

    Mai omule …ca s a traiesti pentru cineva….nu-i intotdeauna simplu chiar daca ai si niste ” avantaje ” imediate sau viitoare de pe urma acestui sacrificiu . Mama dumitale { profit d e ocazie pentru a o saluta respectuos ! } spre exemplu , si-a darut viata , a trait pentru dumneata , pentru ca dumneata onorabile sa te nasti , sa te dezvolti si sa cresti dit’ai galiganul , sa-ti inveti cartea ce-o aveai d e invatat si sa-ti iei licenta { c a pe urma sa vi si s a faci pe desteptul }si….sa ajungi ” c-o treapta mai domn ” . Ma poti crede pe cuvant , n-a fost pre a usor pentru amarata aia miar multumita realizarii dumitale ca om in viata …nici d e asta n-are parte deoarece ….ea considera { ca de altfel 99% dintre mame } c-a facut ceva normal , nimic iesit din comun . Alt exemplu : sant oameni care-si dedica viata …cercetarii vietii altor oameni si devin un fel d e inchinatori la subiectul vietii lor . Sant oameni care-si dedica viata pentru ca alti oameni s a invete carte { invatatorii , profesorii , cadrele didactice pentru a folosii un termen uzita } si sa-i scoata pe aia din negura nestiintei insa….pana si astia au alte nevoi , nu d e multumirile celor pe care i-au invatat carte au nevoie ci d e ….bani pentru asi putea duce traiul d e zi cu zi . Asi putea tasta exemple tot week-end-ul ….pana luni cand imi ticalosul de postas cu pensia insa …ma marginesc doar la aceastea doua . Raman la parerea mea : a murii pentru cineva ….indiferent pentru cine si chiar din ce motive ,este infinit mai greu decat sa traiesti si sa aduci slava cuiva …. 😉 indiferent cine ar fi acela ! Sti bine la cine ma refer atunci cand spun ” ACELA ” deci nu insist si …astept sa-ti citesc ” partea a doua ” a cugetarii dumitale desi…cam banuiesc ce vei spune 😉 !

    • Teonymus zice:

      Nu ştiu de ce v-aţi „ambalat” aşa, fiindcă eu unul încă nu am dat răspunul 🙂 . Nu am spus că a trăi pentru cineva e „simplu” sau uşor. Am notat doar răspunsul unui vizitator care este de părere că pentru iubire nimic nu este greu.
      Cât despre exemplele aduse de dvs., inclusiv pe cel al părinţilor, vă dau dreptate, am spus eu sau măcar am lăsat să se înţeleagă altceva? Ştiu foarte bine sacrificiile pe care le-au făcut şi încă le fac părinţii mei pentru mine. Şi apropo, nu fac deloc pe „deşteptul” şi nici nu sunt „c-o treaptă mai domn”. Am fost, sunt şi voi rămâne un om simplu.
      Nu cred că „bănuiţi” răspunsul meu la această întrebare. Dar ar cam fi cazul să-l postez fiindcă am promis că voi posta azi. 🙂

  9. Johnk52 zice:

    I got this website from my friend who told me concerning this web site and at the moment this time I am visiting this web page and reading very informative content here. egdfedeabdkd

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s