Cugetare XXVII

Copiii sunt ca materia primă a unui olar sau sculptor. Dacă voi ca părinţi nu vă faceţi timp să-i modelaţi, întotdeauna se vor găsi alţii dornici să dea o formă acestui material, iar produsul final s-ar putea să nu vă placă…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Aforisme, maxime şi cugetări și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Cugetare XXVII

  1. Marian zice:

    Materia prima a olarulu sau a sculptorului este fie lutul , fie marmura . De regula ei isi aleg singuri materia prima .De ce ? Pai , poate pentru ca vad daca aceasta este de buna calitate sau…de-o calitate sau forma deficitare .Singurul CREATOR { sa nu spui ca n-ai avut nici macar o idee , macar o soparlitza teologica in minte ca….nu te cred ! } ce si-a putut permite sa-si aleaga materia prima pentru lucrarea Sa a fost …. Dumnezeu ,noi oamenii n-avem aceasta posibilitate . In plus de asta …nu intotdeauna materia ia forma dorita d e creator . De multe ori dintr-o idee buna , dintr-o intentie buna iese o monstruozitate . Vezi si dumneata acel ” cartof infipt intr-o tzeapa ” din fata actualului Minister al Internelor din Bucuresti . Asa si cu progeniturile noastre . Poti sa le dai si ….inima din tine , daca ala este soi rau , predispus la rau….te poti pune si-n c …. si-n cap ca …tot degeaba !!! Sile Constantinescu bunaoara , provenea dinto familie ” buna ” el insusi fiind un tip educat si….si-a macelarit parintii iar apoi i-a scufundat in var nestins pentru a scapa de urme . Este foarte adevarat insa ca , de multe ori chiar si copii ce sant educati , a caror educatie este supraveghiata cu mare atentie d e catre parintii iubitori sau dimpotriva nesupravegheati….daca dau peste un ” mentor ” ce stie cum sa s e faca ascultat….. Pai si atunci …ce ne facem onorabile ?Nu mai dam nastere unor urmasi d e teama ca fie vor fi ei ” soi rau „fie de teama ca vor intalnii in viata lor fel d e fel de …” mentori ” ? Ai o solutie la aceasta necunoscuta ? In alta ordine d e idei , am cautat filmul ” Coristii ” si l-am gasit insa…din pacate doar in frantzuzeste sau cu subtitrare in engleza ceeia ce-i rapeste din atractia pe care ar putea-o exercita asupra mea , deoarece pana traduc eu din engleza in romana ….se termina filmul . Ai o alta modalitate , un alt site unde sa-l vad subtitrat in romana ? Asi aprecia faptul respectiv deoarece …chiar ma intereseaza filmul .

    • Teonymus zice:

      Nu există „soi predispus la rău”. Nu există aşa ceva şi când spun asta îi exclud pe cei bolnavi psihic. Sunt şi psihopaţi, dar nu e nici vina părinţilor, nici a lor. E doar o chestiune care priveşte medicina. Dar cât despre oamenii sănătoşi, nu există persoane care se nasc rele, ci devin aşa. Evident, asta cred eu şi nici nu mă supăr dacă voi fi acuzat de prea mult idealism. Aşa şi sunt, un idealist…
      Ce am vrut să spun a fost faptul că mulţi părinţi lasă educaţia copiilor lor pe seama altora şi copilul învaţă, dar nu ce şi-ar dori ei. Învaţă de la „mentori”, de la anturaj, de la TV, din toate imbecilităţile care se promovează în mass-media. Fiindcă de obicei aşa fac cei mai mulţi lăsaţi să se educe singuri. Răul îi atrage mai lesne decât binele, fiindcă binele presupune sacrificiu, muncă, presupune multe lucruri pe care nu eşti dispus să le faci aşa de uşor.
      Oricâtă muncă depui în educaţia unui copil, niciodată nu poţi să ştii că vei reuşi 100% să formezi din el un om de valoare. Asta e realitatea. Siguranţa există doar la Dumnezeu. Dar datoria părinţilor e să încerce, să-şi dea silinţa, să nu renunţe indiferent de rezultat. În educaţia unui copil nu există scuze de genul „este soi rău”. Eşti dator să-ţi faci parte şi să nu renunţi niciodată. Indiferent!
      Asta mi-aş dori să facă toţi cei care au decis şi apoi au ajuns părinţi. Dar nu mulţi procedează astfel. Ori nu conştientizează importanţa enormă pe care o au în „modelarea” copiilor lor, ori lasă educaţia copiilor pe seama altora, aducând ca scuză lipsa timpului, ori îşi educă odraslele într-un mod total eronat, care nu ţine seamă de copil, de context, de nimic, crezând că dacă s-a putut aşa cu ei, se poate şi cu copiii lor. Din păcate aceste trei cazuri sunt cel mai des întâlnite şi rare sunt exemplele de pedagogi ca acel din filmul recomandat în postarea anterioară.
      Cât despre film, văd că încă nu v-aţi familiarizat cu lumea internetului. 🙂 Scrieţi pur şi simplu pe google numele filmului şi „online subtitrat” şi vă apare încărcat pe multe site-uri.

      • Marian zice:

        Am dat cautare si am gasit un site unde era prezentat filmul respectiv . Dupa primele secvente mi-am dat s eama ca-l mai vizionasem in urma cu niste ani , pe cand mai aveam HBO pe cablu. Am constatat cu multumire ca , parerea formata atunci s-a dovedit rezistenta in timp ramanand aceeasi ; film cliseu , plin de un idealism ce se doreste vizionar . Nu rau dar….imposibil . Raman la parerea mea : exista in ADN-ul fiecarei fiinte umane ,a fiecarui copil ceva , ce-l face pe ala , viitorul om , un ” soi rau ” in devenire si depinde de ” ceva ” , ceva ca un fel d e antivirus daca ala devine sau nu un infractor sau un ticalos .In plin secol XXI este cam greu sa mai dea cineva vina pe mentori , anturaj sau TV ….face parte integranta din viata noastra deci si din viata copiilor nostrii ce constatam cu uimire ,mandrie si teama ca sint mai destepti mai inteligenti si mai cruzi decat eram noi la varsta pe care o au ei azi . Nu 100% ci macar ….20% daca copilul va fi asa cum asi doresc parintii ….este mare lucru si este mare lucru in majoritatea cazurilor . Am observat un lucru , printre cei mai des surprinsi in flagrant la vreo chestie …sant tocmai odraslele carora parintii le dau totul considerand ca-n acest fel si-au facut datoria fata d e ei . Pe copii respectivi nu-i intereseaza cum reusesc parintii sa le dea tot ce exista mai bun lor , ce unii nu merita nici macar aerul pe care-l respira .Ei au pretentia sa li s e dea ! In sprijinul lor vin si savanti , psihologi si fel d e fel de centre pentru protectia copilului ce le baga in cap fel d e fel d e aiureli , inclusiv aceea d e a-si actiona parintii in instanta daca acestia nu fac ceea ce cred ei ca merita . Sa-i fi vazut eu pe cacaciosii astia prin ’50 sau prin ’49 can are lor actiunea filmului daca ar fi indraznit macar sa ridice glasul . Un Rachin s-ar fi gasit pentru fiecare dintre ei in caz ca si-ar fi tratat parintii asa cum si trateaza multe odrasle d e bani gata azi !!!Ceilalti , aia c e provin din randul saracimii….aia invata d e mici cum sa se fereasca pentru ca autoritatile sa nu-i dovedeasca . Scoala vietii frate Teonymus , scoala vietii care-i face sa reziste in fata multor greutati pe care tot ea , viata , le pune in calea lor . Chiar crezi ca daca acelor copii le vei plasa un pedagog precum Clement Matheu nu vor devenii precum Mondaun ? Ba da fratele meu ,ba da deoarece , ei abia asteapta sa aprinda ,sa arda { si la propriu si la figurat }societatea pe care o considera drept singura vinovata pentru starea in care s e afla ei . Prin SOCIETATE ei inteleg : DUMNEZEU !!! Raman la parerea mea si anume ca este la fel d e importanta si situatia materiala …in aceeasi masura ca si dragostea si grija parinteasca . Nici Bethoveen , nici Mozzart sau Bach sau Schubert sau Strauss nu s-au nascut in niste familii d e sarantoci .

      • Teonymus zice:

        E clar, ne deosebim prin idei. Eu sunt idealist, iar dvs. un sceptic, ca să nu zic pesimist. 🙂
        În opinia mea, nu există oameni de „soi rău”, dar avem înclinaţii către anumite vicii, deci către rău. Eu le-am numit „câlcâie ale lui Ahile”, Biblia le pune pe seama „firii pământeşti”, cert este că aşa ceva există. Dar asta nu înseamnă că suntem „predestinaţi” pentru rău. Ne putem ţine în frâu pornirile, le putem învinge, dacă avem suficientă voinţă şi ajutor de la Dumnezeu.
        „Les choristes” nu este un „film clişeu”, fiindcă am trecut şi eu printr-o şcoală şi chiar aşa este, un pedagog bun îţi poate schimba întreg cursul vieţii. Scenariul filmului nu este de domeniul S.F.-ului. Este posibil, de aceea am considerat filmul o provocare pentru părinţi, pedagogi şi nu numai.
        Ascultam într-o zi la radio pe cineva şi spunea cam aşa: „copiii au doar drepturi şi nici o obligaţie. Când părinţii i-au făcut, nu i-a întrebat nimeni dacă sunt de acord să se nască” 🙂 . Deşi pare scandalos la prima vedere, acel om avea pe undeva dreptate. Dar de aici până la lipsa autorităţii părintelui nu mai este decât un singur pas. Şi nu poţi să faci educaţie fără autoritate. Dar părintele trebuie să şi-o impună cu înţelepciune, s-o folosească cu dragoste, fiindcă altfel orice încercare de educare a lor n-ar aduce la nici un rezultat bun. Apoi, mai există un risc, un copil care va creşte cu ideea că are doar drepturi şi lui trebuie să i se ofere mereu ceea ce cere, va rămâne cu această idee în cap şi când va ajunge adult şi va deveni cu siguranţă o problemă pentru societate.
        Sunt şi exemple de „sărăntoci” care au reuşit să se realizeze. Vă amintesc aici un exemplu care îmi vine acum în minte, şi anume pe Charles Dickens. Dar ca el au mai fost mulţi alţii.
        Dar aici nu e problema doar de bani, ci şi de relaţia copil-părinte. Aţi amintit despre câţiva mari compozitori şi mi-a rămas privirea pe Strauss. Tatăl şi fiul, ambii muzicieni de clasă, n-au avut o relaţie prea frumoasă. Ei sunt printre puţinele exemple în care fiul a reuşit să-şi depăşească tatăl care a devenit celebru într-un anumit domeniu. Şi credeţi că tatăl s-a bucurat pentru succesul fiului său? Nu prea, ba chiar biografiile lor spun că a devenit gelos pe fiul său.
        Deci, nu doar factorul „sărăcie” poate afecta devenirea unei persoane. Mai sunt multe altele de luat în seamă.

  2. Bună, total de acord cu modelarea, sper să ne trezim….bine punctat cu articolul!

    • Teonymus zice:

      Mulţumesc! Şi eu sper într-o trezire, fiindcă în felul acesta viitorul nu sună deloc bine. Nu că prezentul ar fi roz, dar acum, parcă mai mult decât înainte, constat tot mai mulţi copii fără cei „şapte ani de-acasă” şi aici e vina părinţilor…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s