Nu-mi pare rău că am greşit,
Nu este om care să nu greşească…
Regret doar că în greşeal-am stăruit
Şi mi-am mânjit haina sufletească…
Nu-mi pare rău că sunt sărac,
Banii n-aduc fericirea…
Regret doar că n-am sufletul bogat
Şi cerşesc de la alţii omenia…
Nu-mi pare rău că-n viaţă n-am avut fericire,
M-am mulţumit şi c-un zâmbet forţat…
Regret că m-am gândit doar la mine,
Iar să-i fac pe alţii fericiţi, am refuzat…
Nu-mi pare rău c-am fost slab
Şi m-au atras patimi şi ispite…
Regret că n-am cerut putere nici un gram,
Când alţii au primit cu o simplă rugăminte…
Nu-mi pare rău că-n toate-am eşuat
Şi am avut parte doar de dezamăgire…
Regret că de jos nu m-am mai ridicat,
Când puteam să mă agăţ de-a speranţei frânghie…
Nu-mi pare rău că am să mor
Şi nimeni nu va mai auzi de mine…
Regret că, deşi ştiam că-s muritor,
Am irosit ani şi zile…
Nu-mi pare rău, chiar nu-mi pare!
În viaţă nu mi-am făcut aşteptări…
Atunci, rămâne o singură-ntrebare:
Cum de am atâtea remuşcări?
Sursă foto: mymodernmet.com
Lumea lui Teonymus 
🙂
vezi, regretam mai mult ce nu am facut…
Asta depinde totuşi de persoană. 🙂
Da.
Ne pare rau, regretam actiuni prin care am ranit pe cineva( inclusiv pe noi insine) si ne mai pare rau, regretam si lipsa unei actiuni care ar fi putut sa schimbe o situatie.
Aşa este! Regretăm şi acţiunile noastre, dar şi lipsa lor. Depinde de context ce anume regretăm mai mult.
La urma urmei, regretele sunt semnul unei conştiinţe treze. Şi dacă e firesc să greşeşti, fiindcă a greşi este omeneşte, la fel sunt şi regretele, părerile de rău. Dar asta nu înseamnă că trebuie să le lăsăm să ne fure bucuria de a trăi…
hai ca zici bine! 🙂
🙂
Dupa atatea ” cugetari ” … parturiunt montes , nascetur ridiculus mus 😎 . ” Mi-am pus inima sa cercetez si sa adancesc cu intelepciune tot ce s e petrece sub ceruri : iata o intamplare obositoare , la care supune Dumnezeu pe fii oamenilor , CA SA FIE UMILITI PRIN EA ” Eclesiastul 1,13 😯 .
Partea cu umilinţa aţi adăugat-o dvs., nu se aminteşte aşa ceva în Eclesiastul 1:13. 🙂 După ce omul cercetează toate lucrurile, de obicei ajunge la concluzia lui Solomon, tot din Eclesiastul: ” O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul, o, deşertăciune a deşertăciunilor! Totul este deşertăciune.” (Eclesiastul 1:2). Sau cum spuneau romanii, fiindcă tot aţi folosit latina în comentariu: „vanitas vanitatum et omnia vanitas”. 🙂
Daca asta a dorit gagiul sa se inteleaga …ce sa-i fac eu ? Cel putin , asa am inteles-o eu onorate amic 😉 ! Cat despte ” latina ” folosita in comentariu …fara suparare { sper ca nu te-ai suparat pentru atata lucru 😯 🙂 } este doar latina d e clasa a IX-a …adica a IX-a , pe care am invatat-o eu fireste 🙂 deoarece azi , elevii invata o ” latina ” mult mai sofisticata numita …engleza 😉 ! .
Se mai învaţă şi azi destulă limbă latină. Cel puţin eu, care am făcut filologie, chiar dădeam teze la latină. 🙂
Onorabile , sa nu crezi cumva ca-s vreun mare cunoscator sau macar iubitor al acesti limbi vechi si…moarte . Am dorit doar sa epatez , pentru cazul in care o mai pune-o dracu pe „Eva ” sa ma mai deranjeze cu inteligenta sa 😉 . Cat despre Eclesiastul ….fara suparare dar chiar am dreptate sa-inteleg de acesta maniera respectivul citat .” Indeletnicire plina de truda ” , n-au avut oamenii decat dupa caderea in pacat deci …dupa ce au fost ” cadorisiti ” d e catre Dumnezeu cu povara muncii , special pentru a-i pedepsii si fireste ai umili deoarece nu-i umilinta mai mare pentru cineva care s-a bucurat d e apropierea lui Dumnezeu de prietenia Sa , decat sa….trudeasca din greu pentru ORICE …fireste aceasta-i doar parerea mea in calitatea-mi de liber cugetator asa cum ma sti 😉 .
Atunci, folosiţi măcar termenul biblic. Nu este vorba despre „umilinţă”, ci despre „smerenie”. Dumnezeu nu ne „umileşte”, ci ne „smereşte”. Parcă sună altfel, nu-i aşa? 🙂
Ai innebunit subit sau crezi ca discuti cu unul care a pus mana pe-o Biblie ….zilele trecute 😡 ??????? Pana si DEX-ul din care citezi dumneata d e obicei , pana si acolo umilinta inseamna una iar smerenie…cu tot respectul …alta 😡 !!!!! Crede-ma ca stiu diferenta : am fost umilit in viata mea suficient , pentru a sti ca aceasta n-are nimic a face cu smerenia .
Tocmai de asta am şi spus că Dumnezeu nu „umileşte”, ci „smereşte”. Umilinţa presupune orgoliu şi răutate (mă refer la cel care umileşte). Smerenia, în schimb, nu este răutate, ci vizează binele celui vizat, îl ajută să evite căderea.
Nicăieri în Biblie nu veţi găsi că Dumnezeu umileşte omul, ci-l „smereşte”. Şi chiar aşa este, fiindcă Dumnezeu nu vrea răul omului, ci binele…
Teonymusule …daca Dumnezeu nu vrea raul omului ci …binele , pai nu era mai normal sa nu-l fi blestemat , deoarece munca-i un blestem orice ai zice matale !!! Probabil ca asta a dorit El , atunci cand si-a blestemat creaturile ….sa-i ” smeresaca ” cu ajutorul muncii ? Ei bine eu …am avut parte de multa , d e foarte multa munca la viata mea insa…smerenie fatza de cineva care a blestemat pe unii , iar acel blestem a cazut inclusiv pe capul meu…cum dracu vrei sa am 😡 ?! Am cunoscut in viata multi oameni care erau umili insa….orgoliu si rautate la astia …chiar n-am observat fara suparare . Onorate amic …ma retrag pentru a vedea pe cine mai porcaieste japitza aia d e Radu Banciu si fireste pentru a ma amuza fie pe seama alora , fie …pentru a-l injura pe Banciu ca-i prea lingau desii…s e lauda ca … O seara cat mai linistita iti doresc pentru restul zilei acestea . Noapte buna onorate Teonymus !
Iar nu respectaţi textul Scripturii, deşi îl cunoaşteţi prea bine. Potrivit Bibliei, Dumnezeul l-a blestemat pe şarpe (Geneza 3:14) şi pământul, din pricina omului (Geneza 3:17). Dar nu l-a blestemat pe om. Evident, puteţi înţelege în mai multe sensuri acest cuvânt, dar dacă e să rămânem la Biblie, omul nu a fost blestemat, ci pedepsit.
Pentru unii, munca este un „blestem”, pentru alţii o „binecuvântare”. De ce? Pentru că sunt sănătoşi şi pot munci, spre deosebire de alţii. Depinde de unghiul din care priveşti lucrurile. 🙂
Când am vorbit despre orgoliul şi răutatea, nu m-am referit la cel „umil” sau „umilit”, ci la cel care umileşte.
Vă doresc o seară frumoasă!
Singura data cand ai dreptate onorabile , este atunci cand spui ” pentru ca sint sanatosi si pot munci, spre deosebire d e altii ” !
Într-o România a anului 2014, de multe ori şi dacă eşti sănătos, tot nu poţi munci, fiindcă nu prea ai unde…
Si aici ai dreptate …din nefericire ! Uite , baiatul meu cel mare [ este cu doar cativa ani mai ” batran ” decat matale ] , a dat bunatate de grad de subofiter ISU si un serviciu excelent la aia de la SMURD , plus un salariu de aproape 2000 de lei {!!!!!!} , plus sporurile aferente …cand si-aduceau aia aminte , pentru a se duce sa munceasca in UK [ Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord ….presupunand ca nu stiai 😉 ] avind si acolo strict aceeasi munca pe care-o facea si aici , in tara nostra draga 😉 insa pe un salariu …infinit mai „mic ” de doar 1800 de …. Lire Sterline !!!!! Sanatos era { Har Domnului ….sti ca atunci cand am nevoie …mi-aduc aminte si de El 😉 } , unde muncii avea…ce-i trebuiau lui Lirele Sterline ale britanicilor …chiar nu-mi pot da seama 😡 . S-o fi prins cumva ca-n Romania munca lui nu este apreciata suficient , apreciata la justa valoare ? S-o fi prins ca aici in Romania nu-i ajungeau zece vieti pentru a reusii sa-si faca si el un rost al lui ….Dumnezeu stie !?! A plecat saptamana trecuta , luni 15 Iunie iar sotia sa [ si aia tot la SMURD lucra ca asistenta medicala ] , cu trei luni mai inainte . Oare s-or fi desteptat astia in asa hal , incat sa considere ca munca in Romania { chiar si atunci cand o ai } , nu-i platita suficient si la nivel d e UE , la nivel d e secol XXI ? Matale ce zici ? Acesta-i motivul pentru care catva timp nu te-am mai barait la cap , dupa cum probabil c-ai observat .
Fiul dvs. măcar avea o slujbă, ce-i drept slab remunerată în comparaţie cu alte ţări, dar avea. Alţii, chiar şi cu pregătiri comparabile cu a dumnealui, dar în alte domenii, nu şi-au găsit slujbe pe măsură şi sunt nevoiţi să lucreze ca şi chelneri, vânzători sau mai ştiu eu ce, pentru o bucată de pâine. Asta este trist…
Nu ştiu dacă eu aş fi procedat ca fiul dvs., dar îi înţeleg nemulţumirea. La urma urmei, nu-ţi strică deloc un salariu de 4-5 ori mai mare. 🙂
Ce dracu sa mai zic ? Si aici ai dreptate …parca esti Petrache Lupu !
Nu prea merge comparaţia. În primul rând, vaci am mai păscut, dar nu şi oi. 😀 Apoi, ceea ce spun eu nu sunt deloc nişte „revelaţii” 🙂 . Este realitatea tristă în care trăim…
Frumoase gânduri. Există, oare, om care să nu aibă regrete? Nu cred. Eu prefer să regret ceva ce am făcut, în locul regretelor pentru evenimente nepetrecute, la care tânjeam în secret.
Mulţumesc pentru aprecieri!
Nici eu nu cred că există om care să nu aibă regrete. Dar diferenţa se face la modul în care aceste regrete ne influenţează restul vieţii. De pildă, unii permit regretelor să le fure bucuria de a trăi, ceea ce este trist…
Că bine zici…