Mai spune-mi despre Decebal, Traian şi Burebista,
Mai vorbeşte-mi despre măreţia geto-dacului popor!
Dar stai mai întâi să-mi scot batista,
Că-mi curg deja lacrimi de mândrie şi dor…
Mai vorbeşte-mi despre Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare,
Mai zi-mi şi despre Vlad Ţepeş sau Mircea cel Bătrân!
Şi voi simţi în suflet atâta înfăcărare,
Mă va copleşi mândria de a fi român…
Mai spune-mi despre Eminescu şi Caragiale,
Mai vorbeşte-mi şi despre Eliade sau Cioran!
Şi voi simţi cum, fără încetare,
În vene-mi va curge un sânge de roman…
Mai zi-mi şi despre Hagi sau Ilie Năstase,
Mai vorbeşte-mi şi despre Nadia Comăneci!
Şi voi striga cu toate puterile-mi rămase:
Român am fost, român voi fi pe veci!
Mă mândresc peste tot cu România,
A fi român este un onor!
Dar să nu-mi fie pusă la-ncercare mândria,
Că voi da de pământ cu acest popor!
Să nu-mi vorbeşti despre corupţie şi sărăcie,
Nu-mi spune despre politicianul român neruşinat!
Vrei să mă provoci? Fie:
România e o ţară de r…!
Nu-mi vorbi despre ignoranţa românului,
Să nu aud de românul hoţ şi criminal!
Că altfel voi uita şi tricolorul, şi măreţia imnului
Şi-mi voi înjura ţara ca un birjar…
Nu, nu-mi aminti de aspectele negative,
Nu mă face să uit că sunt patriot
Şi să arunc numai cu invective
Peste România, peste români, peste tot…
Îi cunoaştem prea bine pe aceşti români (dacă nu cumva şi tu eşti unul dintre ei!). Îi vezi de ziua naţională, „mândri” nevoie-mare, cum îşi flutură steagul, pentru ca în restul anului să facă din el „cârpă de şters pe jos”… Ei nu contribuie deloc la imaginea şi bunăstarea României. Nu, ci stau undeva „pe margine” şi, în funcţie de succesul şi eşecul concetăţenilor lor, când sunt mândri, când „le e ruşine”. De fapt, toată viaţa pendulează între două stări: când îşi iubesc, când îşi urăsc ţara, când simt „înflăcărare”, când „dezgust”…
E plină ţara de aceşti români… Ei sunt patrioţii de carton ai României!
Lumea lui Teonymus 
@”Patriotul de carton” – adica „patriotard”? = fals patriot care se bate cu – virgula – caramida-n piept ca-i „mare patriot”, da’-n realitate e un soi de girueta, se roteste dupa cum bate vântu’… 😀
Exact! 🙂
Théo, mi-s si ma simt românca get-beget, desi-s cetateana franceza, voi fi trait în Franta mai multi ani decât în România, însa continui sa raspund cui ma-ntreaba pe orice meridian: sunt românca, domiciliata-n Franta… Ah, chiar daca tiganii români au “napadit” Europa vestica, nimeni nu mi-a facut vreo remarca urâta, neplacuta sau xenofoba din cauza lor… nu mi-a trecut prin neuroni o secunda sa afirm ca nu-s românca… cum în franceza am accent din Alsace-Lorraine, iar în engleza accent “chebecos”(sic!), una lume ma-ntreaba daca-s doar de ORIGINE româna, la care raspund “apasat”: nu, sunt românca, nascuta-n România, din parinti români! am zis, sa fie clar! 🙂
În ultimii ani, în Franţa au existat destul de multe acţiuni cu tentă rasistă la adresa românilor de acolo. Mă bucur că s-au mai liniştit apele, fiindcă era păcat ca o ţară cu o cultură atât de impresionantă să se preteze la astfel de fapte. Era păcat cu atât mai mult cu cât România este o ţară francofonă.
Mă bucur că n-aţi uitat de unde aţi plecat. 🙂
P.S. uitai s-adaug ca români ca Enescu, Brâncusi, Cioran, Elvire Popesco, Eugène Ionesco si altii au fost atât de profund aismilati, integrati în cultura franceza, încât putina lume stie ca erau români, da’ nu ma „privez” s-o spun când si daca-i cazu’… 🙂
Nu degeaba Bucureştiul a fost supranumit „Micul Paris”. Nu ştiu dacă este ceva reciproc, dar nu este nici o îndoială că intelectualilor români le prieşte aerul „Marelui Paris”. 😀
tragedia este că astfel de patrioți ne conduc ….. pentru că astfel de patrioți sunt aleși și vor fi aleși iar și iar ….. de ei depinde viitorul României…. iar apogeul este că ei vor scrie istoria așa cum vor ei…
Astfel de patrioţi ne conduc, fiindcă astfel de patrioţi îi aleg. Este un cerc vicios din care nu ştiu dacă va ieşi vreodată România.
Bine Teonymusule …zi matale care-i ziua nationala a Romaniei ? Zi matale …ce semnifica pentru matale Ziua Nationala ? Zi matale …ce serbezi atunci : pe Decebal , pe Mihai Viteazul sau pe ,….Carol I de Hohenzolern ? Pentru ce ar fi cineva ” mandru ca-i roman ” , pentru ca in Romania s-au nascut Eminescu si Cioran sau pentru ca aici este ” locul unde nu s-a intamplat nimic ” ? De la 1877 sti d e cate ori a fosta schimbata STEMA TARII sau d e cate ori a fost schimbat IMNUL NATIONAL ? Pai si-atunci… cam cum ar trebuii sa fie locuitorii acestui pamant romanesc pentru a te multumi pe matale ? Nu de alta dar , d e dat cu bolovani este usor …mai greu este sa explici motivul pentru care dai cu bolovani . Asta , patriotismul , tine mai putin d e patriotismul cetatenilor sai si mai mult de patriotismul elitelor conducatoare .Alea dau tonul . Noi ne plangem ca ” romanii nu sinat patrioti ” insa uitam cu buna stiinta de cei ce ar trebuii sa fie exemplul d e urmat . ce chiar crezi ca-n Paris …pe ” cheiul fiarelor vechi ” toti cei c e trec pe a colo au auzit de Francoise Villon sau de Apollinaire , crezi ca toti cei c e trec pe acolo iti pot intona ” Marsilieza ” ? Fi serios …daca-i magrebian tipul sau…roman ? Crezi ca toti cei c e pun piciorul pe Pont Neuf din Tulouse devin automat patrioti francezi ? La fel si cu romanii , nu-i suficient sa te nasti aici pe acest pamant romanesc { inca } ci este encesar sa ai si niste modele . Eminescu sau Cioran si nici macar Mihai Viteazul nu constitue exemple de patriotism stimabile si …matale o sti infinit mai bine decat mandezul .
Dar de ce vă ambalaţi aşa de tare? Să înţeleg că v-aţi simţit cu musca pe căciulă? 😀
N-aţi înţeles nimic din această postare sau nu vreţi să înţelegeţi. Nu ştiu cum de aţi interpretat-o ca fiind una în favoarea patriotismului. Nu asta era tema, ci ipocrizia sau falsitatea. Adică tu spui că-ţi iubeşti ţara, dar dacă întâlneşti un singur aspect negativ al ei, imediat îl generalizezi, uitând de „iubirea” ta, de „patriotismul” tău.
Nu poţi să oscilezi mereu între două stări. Nu poţi să spui azi că eşti mândru că te-ai născut în România şi mâine să spui că „ţi-e ruşine”. Ori eşti mândru ori nu eşti. Din două una. Alege-ţi tabăra şi gata! Dar nu, când e vorba de bine, hop şi tu cu mândria ta, când e vorba de rău, hop şi tu cu ura ta.
Să vă dau un exemplu. De pildă, uitaţi cazul Simonei Halep despre care am vorbit chiar cu dvs., aici pe blog. Când a ajuns în finala de la Roland Garros, sute de mii de români şi-au amintit că sunt „mândri” că sunt români. Dar după ce a trecut şi asta, s-au uitat prin ţară şi au văzut aspectele negative, iar mândria lor s-a transformat imediat în „ruşine”. Şi această trecere de la o extremă la cealalta este una care se repetă la nesfârşit.
Eu am spus-o şi o mai repet: nu sunt „mândru” că sunt român. Sunt sătul de această lozincă patriotardă. De ce nu sunt „mândru”? Că a fi român nu e nici o „realizare”. Nu am nici un merit că sunt român, nu eu am ales ţara în care m-am născut. Nu e ca şi cum dacă aş fi fost altceva, polonez, austriac sau chiar ungur, ar fi fost o „tragedie”. Consider că este neînţelept să crezi că naţionalitatea ta de român te pune undeva pe o treaptă mai sus decât restul. Eşti un om ca oricare altul, indiferent de ţară. Să nu ne mai îmbătăm aiurea cu exagerări naţionaliste! Apoi, mi se pare absurd să fii mândru de realizările altora dacă tu nu ai intervenit cu nimic. Ar trebui să ne mândrim cu realizările noastre, nu cu succesul altora, doar de dragul de a ne simţi „mândri”. Părerea mea…
Nu sunt „mândru” că sunt român, dar asta nu înseamnă că-mi urăsc ţara sau că mi-ar fi „ruşine” de ea. Chiar deloc. Nu eu mi-am ales ţara, dar dacă ea este România, atunci încerc să o ajut şi eu cum pot, iar dacă nu reuşesc, ori o accept aşa, ori emigrez. Dar nu-mi permit să arunc cu injurii în ea…
Ca orice altă ţară, şi România are „uscăturile” ei. Nu cred că este înţelept să le generalizăm. Oricât de multe aspecte negative i-ai găsi, România rămâne o ţară frumoasă, care nu merită invectivele care-i aduc unii. Că unii „români” le-ar merita, asta e altceva. Nu le arunca asupra României întregi, că nu este corect.
În concluzie, această postare nu este nici în favoarea patriotismului, dar nici împotrivă. Îi las pe alţii să dezbată această temă. Această poezie militează pentru anti-ipocrizie, realism şi echilibru. Ca să fie mai clar ce vreau să spun, recomand această postare: https://teonymus.wordpress.com/2014/05/13/nevoia-de-echilibru/
De cate ori aud pe careva , indiferent cine , vorbind despre patriotism , despre patrioti , despre ce-i patriotismul si ce-s patriotii….A-MI VINE JITIA !!! I-mi pocneste capul de nervii din el !!! I-mi vin draciii pe mine !!! Ma loveste damblaua !!!!! Acestea sant doar vorbe , patriot , patriotism….vorbe si atat !!!De cine sant inventate aceste vorbe ? Pai de voi elitele , de voi istoricii , d e voi astia invatatii ce depasiti in materie de IQ , turnul Eiffel . Vei auzii vreodata pe nea Gica din ….Gheboaia , sau pe nea Ion din Baneasa vorbind despre cat de mult isi iubesc ei tara ? NICIODATA !!! Astia tac si fac deoarece asta inseamna sa fi patriot in viziunea lor . Ai auzit-o vreodata pe tzatza Vasilica a lui nea Nae Ciungu …ala din deal , vorbind despre sacrificiile pe carele-a facut si le-ar face ea si barbatu-su pentru tara asta ? Nu , deoarece si astia nestiind sa vorbeasca ca domnii folosind VORBE MARI …tac si fac . EI onorabile…astia despre care iti vorbeam , astia nu stiu cand este Ziua nationala a Romaniei , poate nu stiu precis nici imnul national care este { ei inca cred ca este vorba despre ” Trei culori ” sau si mai rau….” Republica mareata vatra ” } si nu d in vina lor ci din vina alora ce au jonglat de-a lungul anilor cu imnurile adica domniii cei s coliti si priceputi in a invartii vorbele sa le dea dureri de cap lor astora mai d e la talpa tarii …lor astia opincarii ….dar ei …opincarii , tac si sunt trimesi sa moara pentru averea lor , a alora de invart vorbele . DIn punctul meu { d e fapt al lor dar….inca nu stiu asta } d e vedere astia sant patrioti si …nu de carton .. DIn acest motiv ma si ambalez onorabile . ” Minciuni si FRAZE-i totul ce statele sustin / Averea sa le aperi , marirea , si-al lor bine „….ce dracu onorabile chiar ai uitat aceste adevaruri ???
Versurile mele nu sunt adresate unor astfel de persoane despre care vorbiţi dvs.. De regulă, omul simplu este patriot, dar nu ţine cu tot dinadinsul să arate asta. Cu atât mai mult nu va arunca cu injurii la adresa ţării sale.
Am tot respectul pentru astfel de oameni. Aţi înţeles greşit dacă aţi crezut că aş vorbi despre ei în această poezie.
Versurile sunt pentru alţii şi se ştiu ei prea bine…
Sa nu te superi pe mine insa , sant cateva subiecte { iar acesta este doar unul dintre ele } care, pentru mine sant echivalentul nitroglicerinei lovite de capatana mea : fac explozie instantaneu . Ai sa le descoperi matale {sunt sigur de asta } si pe celelalte deoarece cred ca daca ai abordat o singura data , o tema mai mult sau mai putin politica , dupa aceia este greu sa te mai opresti si….Fara suparare dar aceasta este o tema , un subiect POLITIC prin excelenta ! 😉 O seara buna in continuare stimate Teonymus .
Într-adevăr, am abordat, printre altele, şi o temă „politică”. Dar să nu credeţi că aş fi atras de subiect. Relaţiile internaţionale, geopolitica, da, mă pasionează, dar nu şi politica „mioritică”. Aceasta este previzibilă şi deci, mă „plictiseşte”, apoi este una mai mereu „falimentară” şi deci, mă „revoltă”. Prefer să nu-mi fac sânge rău din cauza unui Băsescu sau Ponta… 🙂
Apropo , pana nu uit : cine a compus versurile alea ? Matale ? Atunci ….FELICITARI , ai halesti painica lui Paunescu 😉 !
Tot ce postez pe blog îmi aparţine. Excepţie fac imaginile şi unele citate, dar acestea sunt însoţite de „sursă”, adică linkul respectiv. Nu obişnuiesc să-mi însuşesc munca altora. 🙂
Mulţumesc de aprecieri! Cât despre Păunescu, dacă m-aş fi oprit la strofa a patra, poate ar fi mers comparaţia cu stilul său, dar aşa, ea „scârţâie” rău de tot. 😀
Vă doresc o seară frumoasă! 🙂
E plină lumea de aceşti „români”! Să-i auzi pe ăia plecaţi afară cum îşi denigrează ţara, mai că-ţi vine să le ridici cetăţenia şi să le închizi graniţele. Dar nimeni nu face asta, îi lasă să vină în vacanţe, să se laude proştilor care au rămas aici cu realizările lor. Mai nou până şi limba română le pute! Am citit ieri la un scriitor la care te-ai aştepta să raţioneze mai mult că urăşte un timp al verbelor din română, doar pentru că el nu-i foloseşte! Şi o profesoară care singură mi s-a lăudat că are 25 de ani la catredră susţinând că acel timp ar trebui scos din gramatică şi scrieri, pentru că ei îi este greu să-l traducă pentru studenţi. Aştia se numesc români. Şi acum sincer, ce să te mai aştepţi de la unii care acceptă în fruntea ministerului culturii una care declară în cv limba română ca limbă străină?
Foarte bună observaţia! I-am uitat pe românii din străinătate. Aveţi dreptate, nu numai ţara este plină de aceşti „români”, ci lumea întreagă.
Cât despre limba română, şi aceasta a devenit „învechită” pentru unii. Dacă ar fi după ei, ar fi introdusă „romgleza”…
@”romgleza”… grrr & brrr!!! 😀 „mor” de câte ori o aud sau o citesc… FELICITARI pentru blogu’-ti în limba româna, Théo, caci evit si ocolesc din start „bloagele” în „romengleza”!!! 😉
Mulţumesc! E drept, am mai folosit şi eu nişte împrumuturi precum „hater” sau „troll”, dar asta pentru că nu am găsit alte cuvinte care să exprime mai bine „fenomenul”. 😀