Cine nu-şi aduce aminte de copilărie? Cine-şi poate uita inocenţa de atunci? Cât de naivi eram! Gânduri ascunse, n-aveam, să minţim, nu ştiam. Tot ce aveam era un suflet mare, tot ce ştiam era să simţim…
Pentru noi, nu existau nici bogaţi, nici săraci, nici deştepţi, nici „săraci cu duhul”, nici „credincioşi”, nici „necredincioşi”, nici anonimi, nici „staruri”… Pentru că toţi oamenii erau la fel… Cât de buni puteam să fim atunci! Cât de generoşi, cât de sensibili la suferinţa celorlalţi, cât de altruişti…
Nu mai ştim exact ce s-a întâmplat apoi. Ştim doar că ne-am „maturizat”…
Am înţeles că viaţa nu este aşa cum ne-o închipuiam noi, iar asta ne-a durut şi, sătui de dezamăgiri, cei mai mulţi dintre noi ne-am lăsat în „voia curentului”. Adică, dacă „toată” lumea este sub „robia” banilor, de ce să nu fim şi noi? Dacă „toţi” sunt egoişti, se gândesc doar la persoana lor, de ce-am fi noi altruişti? Dacă ei pot să trăiască aşa, noi de ce n-am putea?
Şi uite cum, din nişte „îngeraşi”, unii au devenit nişte „roboţei”, nişte „carcase” goale, pentru că sufletul acela mare de altădată s-a făcut nevăzut. Că altfel cum s-ar explica lipsa lor de acţiune în situaţii în care altădată luau iniţiativa?
Stau şi mă întreb: Cum se explică faptul că altădată ţi-era milă şi de o buburuză, iar acum te lasă rece suferinţele semenilor tăi? Cum poţi să explici că în copilărie iertai atât de uşor, iar acum cineva ţi-a spus doar două vorbe şi au trecut ani de când n-ai mai vorbit cu acea persoană? Cum poţi să explici că astăzi ai ajuns să vânezi „din plăcere”, în vreme ce mai ieri dacă găseai animale rănite, le aduceai acasă şi le îngrijeai? Cum de atunci nu puteai să le laşi să moară, iar acum tocmai tu eşti acela care le ia viaţa? Cum?
Râzi în sinea ta şi-ţi spui că erai doar un copil şi erai mai „prost” pe atunci… Dar te întreb: ce ţi-a adus „deşteptăciunea”? Când ai fost ultima oară atât de entuziasmat faţă de lucrurile simple ale vieţii, cum obişnuiai să fii în copilărie? Când ai râs mai cu poftă decât în acei ani? Când ai fost mai plin de bucurie?
Vrei să fii fericit? Întoarce-te de unde ai plecat! Regăseşte-ţi sufletul din vremea copilăriei:
Nu mai căuta în toate un „profit”! Fii altruist!
Iartă şi chiar dacă cel care ţi-a greşit nu-şi va cere iertare niciodată! Dacă e cazul, lasă de la tine… Vei afla în cele din urmă că mai mult face să ai linişte sufletească decât să ai „dreptate”…
Investeşte oricât de mult poţi în fericirea celorlalţi! Poate că acum nu realizezi, dar mai târziu vei înţelege că nu doar în fericirea lor ai investit, ci şi în fericirea ta…
Nu mai eticheta oamenii după banii, cultura sau convingerile lor şi nu-i trata altfel doar că nu sunt ca tine! Dacă au nevoie de tine, nu lăsa ca acele detalii ce vă deosebesc să te împiedice să le oferi ajutor…
O femeie musulmană acoperă „steaua galbenă”, „steaua lui David”, de pe braţul vecinei sale evreice, pentru a o proteja pe ea şi pe copii ei de persecuţie, Sarajevo 1941
Iubeşte şi animalele! Cândva, prezenţa lor te făcea fericit. Ce te face să crezi că şi-au pierdut această „abilitate”?
Fii adultul pe care l-ai fi admirat în copilărie! Şi nu uita: Fericirea depinde de capacitatea de a-ţi păstra sufletul aşa cum a fost în copilărie…
Lumea lui Teonymus 
Cat adevar stresurat printre randuri…acest text va fi distribuit pentru „Joia altor puncte de vedere” pe pagina Allexyanna. Doar asa pot fi intelesi aceia care nu si-au pierdut „copilul” din ei. Ma bucur, ma bucur pantru ca pot sa ma bucur. Noapte cu bine!
Mulţumesc!
Noapte bună!
Pai , dupa ce-ai plasat desenele alea , in care adultul avea in locul inimii , semnul dollarului si-n locul $ putea sa fie Euro , Lira Sterlina , Franci Elvetieni , Coroane Suedeze sau Yeni japonezi sau …chiar RUBLE 😉 😡 ….pentru ce dracu te mai lamentezi ? Viata noastra este sub semnul CASH-ului , al gologanilor { daca s e poate cat mai multi } cat despre naivitatea , inocenta si candoarea copilariei…aia a trecut d e mult , acum SUNTEM ADULTI , slujim pentru bani si banului in general , ce-i atat d e mare mirarea , ce parca matale faci altfel ? Chestia aia din final { aia cu ” fericirea care” …etc etc } aia-ti apartine sau este citat din careva ….mai destept ? Si-ntr-un caz si-ntraltul vei fi catalogat in cel mai bun caz ….un fraier onorabile amic ! Eventual ipocrit iar asta , doar de catre prieteni…asa ca mine fireste 😉 .
Tot ce vrem noi oamenii e să fim fericiţi. Ori cu bani nu se cumpără fericirea. Când o să pricepem asta?
„ce parca matale faci altfel ? ”
Îmi place să cred că da, fac altfel. 🙂
„Chestia aia din final { aia cu ” fericirea care” …etc etc } aia-ti apartine sau este citat din careva”
Îmi aparţine. Am scris în italice, pentru că ea este ideea principală a postării.
„Oare cu bani s e cumpara fericirea ‘ ? DA , MAI ALES CU BANI !!! ” Cand o s a pricepem asta ” adica faptul ca , fericirea nu s e poate cumpara cu toti banii din lume …de fapt asta ai dorit sa spui nu-i asa ? Iti raspund eu : fie atunci cand nu ai deloc banii respectivi fie cand …ai prea multi . Am urmarit mai zilele trecute un interviu cu Nick Nolte iar acesta arata in fundal o multime d e iahturi care d e care mai pricopsite si-i spunea reporterului ca ” acolo pe acele iahturi d e mare lux traiesc d e fapt niste oameni foarte nefericiti ” . Oare sa-l cred….oare sa nu-l cred…. mai repede tind sa nu-l cred ! ” imi place s a CRED ca da , ca fac altfel ” . Pai de la a-ti placea si pana la a face…e cale lunga stimate amic ! Ma bucur ca , concluzia ati apartine dumitale si n-a fost un citat din ” cugetarile ” altora , asta inseamna ca nu degeaba m-al lipit d e blogul dumitale ca marca d e scrisoare si te numesc PRIETEN . Sa sti ca nu chiar oricui adresez acest apelativ { in afara ocaziilor , multelor ocazii cand o spun asa….la hoha } iar daca dumitale-ti spun PRIETEN o fac din tot sufletul : chiar cred in buna dumitale credinta …fie ea si naiva ! Daca pe lumea a sta ar fi mai multi oameni asa cum esti dumneata { in special printre ” crestini „….probabil ca ne-am apropia de ceea ce spuneai : ” Vrei sa fi fericit ? Intoarce-te de unde ai plecat ! Regaseste-ti sufletul din vremea copilariei „. Singura problema e ca , ASA CEVA ESTE IMPOSIBIL TEONYMUSULEEEE !!!!!!
Ce pot să mai spun decât că mă bucur că mi-aţi acordat onoarea de a fi prietenul vostru. 🙂
Să te întorci în copilărie, este într-adevăr imposibil. Dar să avem sufletul de copil, nu este imposibil. Vă aduc aminte aici de ce le-a spus Hristos ucenicilor în Matei 18:1-4. 🙂
Fotigrafiile cu de mai sus alea cu bani in loc de inima m-au amuzat maxim 🙂 viata, ce sa-i faci, cat despre animale, cica au fost facute pentru om ca sa aiba ce manca…dar ce-i drept le-a facut si frumoase ca sa le putem creste si iubi, ocroti! Daca alti mai fac si altceva cu ele si cu noi, e pentru ca ne lasam pacaliti 🙂 asa cum o s-o facem si acisicuta la vot 😀
@pasiunepuritatesipacat Stai linistita doamna ca daca-si pune mintea alde Teonymus ….citeaza din Biblie faptul ca Dumnezeu ne-a lasat sa mancam :” iarba campului ” { ” iarba ” este d e regula fumata sub forma joint-ului dupa umila mea ” cultura ” } sau….se lauda ca el personal este ….vegan !!! Cat despre bani…daca-l intrebi { desii d e regula este un tip corect si recunoaste …ce-i d e recunoscut } precis va spune ca ” nu-i sclavul banilor ” merg la pariu pe chestia asta !
🙂 daca ai ati sti ce ma amuzati 🙂 imi sunteti simpatic rau 🙂
@pasiunepuritatesipacat Mie nu mi s-a părut deloc amuzantă acea fotografie în care în locul inimii, în cazul adultului apar banii. Şi asta pentru că este adevărată în cazul celor mai mulţi dintre noi.
Cât despre animale, nu ştiu unde aţi găsit că animalele au fost făcute pentru a fi „mâncate” . Dacă e aşa, de ce nu le mâncăm pe toate, ci doar pe câteva? 😀
Observ că dl Marian s-a grăbit să amintească perspectiva biblică şi nu cred că mai e cazul să insist pe ea. 🙂
Si daca-i asa cum zici, de ce toti Prea Inaltii mananca carne, ca doar n-o fi din iarba 🙂 cat despre amuzament, cred ca toti avem un simt al umorului depinzand cat de dezvoltatat e. Cand esti adult cred ca poti sa hotarasti pentru tine daca alegi sa iubesti banul sau sa traiesti in pustietate, de aceea nu ma misca deloc faptul ca unii isi vand viata pentru bani, sa o faca, daca asta au ales. Nu sunt eu mama ranitilor ca sa le explic acum cand faptul e consumat ca nu e bine. Daca la sapte ani nu le-a intrat in cap asta, cu siguranta nu le va intra in cap acum la treizeci, patruzeci etc. Spun asta din experienta pe care am traito. Daca poti avea mai mare succes, te felicit si m-as bucura, dar cred eu ca te vei speti degeaba. Despre carne stiu ca se mananca alea cu copita despicata si care rumega in crestin ortodoxism, in celelalte religii nu stiu si nici nu ma bate gandul sa aflu. Sa nu ne fie cu suparare, caci aprecierea mea pentru tine e considerabila 🙂 doar ca e musai sa mai si discutam una alta pana sa ajungem la un numitor comun 🙂 salutare din departare, si sa ne auzim de bine!
„Si daca-i asa cum zici, de ce toti Prea Inaltii mananca carne, ca doar n-o fi din iarba ”
Ce mă priveşte pe mine ce fac „prea înalţii”?
A nu se înţelege c-aş fi vegetarian. Nu sunt, dar tot nu pot să afirm că animalele sunt ca să fie „mâncate”, fiindcă nu este adevărat din moment ce putem trăi şi fără carne. Asta din punct de vedere biologic, că din punct de vedere religios presupun că n-ar mai trebui să insist.
„Daca la sapte ani nu le-a intrat in cap asta, cu siguranta nu le va intra in cap acum la treizeci, patruzeci etc.”
Omul cât trăieşte învaţă, şcoala vieţii nu se încheie deloc la „şapte” ani. Eu prefer să încerc să schimb ceva. Aşa cum pot eu. Cel mai grav lucru după părerea mea este nepăsarea…
„Despre carne stiu ca se mananca alea cu copita despicata si care rumega in crestin ortodoxism, in celelalte religii nu stiu si nici nu ma bate gandul sa aflu.”
Dacă tot veniţi cu religia, vă spun sigur că la început nu era aşa. Nu numai omul, ci până şi animalele erau vegetariene.
În fine, repet, n-am nici o problemă cu cei care consumă carne. Ar fi culmea din moment ce şi eu fac acelaşi lucru. 😀 Am spus aceste lucruri mai mult ca fapt divers. 🙂
Dragul meu, dar cu biblia cum ramane….acolo scrie ce animale si ce pasari si ce pesti sa mancam… nu de vre-o iarba, desi drept iti spun, nu prea iubesc carnea (nu ma dau in vant dupa ea ). Despre nepasare poate fi vorba doar din moment ce un individ vine la mine sau la tine, sau la oricare dintre noi, la care crede el ca poate, si zice: Uite am ratacit in ale pacatului si a lucrurilor necurate, dar vreau sa ma indrept! Si noi l-am refuza. Atata timp cat el nu vrea sa se indrepte si-i place in malul existential, n-are decat, nu e bine sa siluesti pe nimeni atata timp cat el nu vrea acest lucru, sa i zic asa.
Cu Biblia ştiu foarte bine cum rămâne. Probabil că vorbeşti din auzite, aşa că te sfătuiesc şi pe tine să mergi direct la sursă: să citeşti Biblia.
La început, Dumnezeu le-a dat voie oamenilor să mănânce din orice pom din „Grădina Edenului”, cu excepţia „pomului cunoştinţei binelui şi răului”. (Geneza 2:16-17). Nici nu se punea problema ca omul să consume carne de animale, animale care erau erbivore înainte ca păcatul să intre în lume.
Omului i s-a dat voie să consume carne abia după potop. Practic, putea să mănânce orice animale, dar cu condiţia ca sângele lor să nu fie consumat (Vezi Geneza 9:3-5).
Abia în vremea lui Moise au fost impuse aceste restricţii la care faci referire. De ce? Tind să cred că din motive medicale, având în vedere că unele animale au o carne care este necomestibilă sau mai puţin sănătoasă pentru a fi consumată decât altele.
Ulterior, Noul Testament este mai „flexibil” din acest punct de vedere. (Citeşte mai ales Matei 15:11, Faptele Apostolilor 10:9-16 şi 1 Timotei 4:4).
Există şi astăzi destui care au rămas fideli regulilor alimentare impuse prin Moise. Dar eu nu sunt unul dintre ei. De ce? Pentru că mântuirea nu depinde de astfel de „detalii”. Dacă le respecţi, e bine, dacă nu, e tot bine atât timp cât ai o credinţă autentică, probată de fapte. Aşa arată Biblia, că mântuirea se obţine doar prin credinţă. Cine spune altfel, ori este dezinformat, ori minte! (Citiţi Ioan 3:16; Ioan 6:40 şi 47; Faptele Apostolilor 16:31 etc. etc.).
Cât despre nepăsare, te întreb: dacă ai vedea pe cineva rănit grav, căzut în drum, ai merge mai departe doar că acel om nu ţi-a cerut personal ajutorul, ca nu cumva să pară că-l „sileşti” să se ridice? Chiar n-ai face nimic pentru el, nici măcar să suni la „112”? Presupun că ai face ceva, atunci de ce priveşti altfel lucrurile în cazul căderilor şi rănilor spirituale?
Nu zic să-l sileşti pe acel om, să-l baţi la cap tot timpul. Dacă nu vrea, nu vrea. Asta e, îl priveşte. Dar nici să nu acţionezi în nici un fel nu este bine.
Dacă eşti creştin autentic, nu poţi să treci pe lângă astfel de oameni şi să te faci că nu-i vezi!
Biblia afirmă ceea ce îţi spun acum, să nu crezi că vorbesc de la mine. Decât să-ţi înşir acum rânduri de versete, îţi recomand iar, citeşte Biblia! Aşa vei înţelege cel mai bine…
Era vorba daca se mananca carne si ce fel de carne, de aceea te-am intrebat cum ramane cu biblia, pentru ca spune ca se mananca carne si anume exemplul dat, cele cu copita despicata si care rumega etc. Cat despre cei cazuti pe jos, nu era vorba in cele ce-am vorbit, ci mai degraba despre cei constienti, despre ceea ce fac cand nu fac bine. Si da, ma repet, nu-i voi silui in nici un fel daca nu vor ajutati.Si nici nu voi cauta metode de redresare a lor. In schimb nu pun eticheta nimanui, daca nu-l cunosc si nici nu voi afirma lucruri despre el de asemenea. Despre citit, au mai citit oamenii, nu esti singurul, dar fiecare intelege ce vrea si cat vrea.
Am explicat foarte clar ce spune Biblia în această privinţă. Dacă încă mai ai nelămuriri, te sfătuiesc iar să citeşti Biblia.
Cât despre cei căzuţi, n-ai de unde să ştii că este inutil să încerci să-i ridici dacă nu încerci nici măcar o dată să-i ajuţi. Şi nici nu te costă atât de mult să faci asta. Dacă îţi pasă de cineva în această situaţie, asta nu înseamnă că-l „sileşti”. N-are nici o legătură una cu cealaltă. De parcă ar putea cineva să fie „silit” să se „ridice”, în condiţiile în care fiecare dintre noi avem „liber-arbitru”…
Cum procedezi, te priveşte. Nu e treaba mea să te judec şi nici n-am făcut-o. Discuţia noastră era despre Biblie şi despre creştinism. Eu din acel unghi am privit lucrurile.
„In schimb nu pun eticheta nimanui, daca nu-l cunosc si nici nu voi afirma lucruri despre el de asemenea”.
Nu cred că te-am etichetat cumva şi nici n-am afirmat lucruri despre tine personal. Repet, discuţia era despre creştinism. Ori când vorbeşti despre creştinism, automat vorbeşti despre Biblie, că acolo se arată cel mai clar ce înseamnă a fi „creştin”.
„Despre citit, au mai citit oamenii, nu esti singurul, dar fiecare intelege ce vrea si cat vrea.”
Cine a spus că aş fi „singurul” care a citit Biblia?
Tu ai adus în discuţie această dilemă teologică în privinţa consumării cărnii. Iar eu am dezbătut-o din punct de vedere biblic, că despre asta e vorba aici. Dacă nu eşti de acord cu mine, atunci aştept argumente biblice. N-ai cum să faci teologie după „ureche”, din auzite. Trebuie să te opreşti asupra Scripturii, care este cartea de căpătâi a creştinismului.
N-ai de ce să te superi că te-am sfătuit să citeşti Biblia (nu mi-ai lăsat impresia că ai fi făcut-o). Citirea Bibliei ar trebui să fie indispensabilă pentru un creştin (cel puţin pentru cei care ştiu măcar să scrie şi să citească), la fel cum indispensabilă pentru un chimist este cunoaşterea tabelului lui Mendeleev.
Un veritabil creştin (în limitele pe care i le-a lăsat Dumnezeu, fireşte) va cunoaşte Biblia, la fel cum un veritabil muzician va cunoaşte notele muzicale, nu va cânta „după ureche”.
Nu sunt suparata, doar ca aceleasi lucruri am afirmat si eu, ca se mananca carne. Nu era vorba cat de buna crestina sunt eu si daca ma implic in cazurile in care m-as intalni cu-n muribund pe strada. Ci de cei care ar putea fi corectati in comportament sa zicem. Doar nu-s calau sa nu ma miste un om cazut, ca sa zic asa. Dar nu m-as implica de pilda in viata cuiva care-si face rau singur cu buna stiinta. Cat despre biblie, n-am ce sa-ti zic, poate doar ca nu ma ajuta prea mult….viata e dura si de multe ori se aplica proverbul ,,pan’ la Dumnezeu te mananca sfintii” si sa nu mai zic de faptul ca poti sa constati asta de cum calci scarile bisericesti si doresti sa aprinzi o sipla lumanare, pe care nu ai voie sa o aduci de acasa, ci s-o cumperi din incinta bisericii respective, exemplele pot continua. E frumos ca unii pot trai frumos, ca pot respecta legile crestinismului, ca pot fi crestini exemplari, doar ca numai unuii au sansa sa o faca…ceilalti cum pot! In cel mai bun caz, te poti doar resemna in fata cruzimii vietii si sa speri ca vei primi rasplata dincolo!
Am înţeles la ce te refereai atunci când ai adus în discuţie acele reguli în ceea ce priveşte consumarea cărnii. Biblic vorbind, este vorba despre acele restricţii impuse prin Moise în cartea Leveticul, capitolul 11. Dar aici este o discuţie mult mai amplă din punct de vedere teologic…
Cât despre cei căzuţi, Biblia ne îndeamnă să-i ajutăm să revină la calea cea bună. Dar şi aici este o limită, dacă vezi că este inutil, mergi mai departe : „după a doua şi a treia mustrare, depărtează-te…” (Vezi Tit 3:9-11).
„Cat despre biblie, n-am ce sa-ti zic, poate doar ca nu ma ajuta prea mult….”
N-ai de unde să ştii… Uite, pe mine m-a ajutat foarte mult citirea Bibliei. Ea mi-a influenţat cu totul viaţa, felul meu de a fi, de a gândi.
De aceea o şi recomand altora, nu dintr-un „snobism” intelectual sau ca să arăt c-aş fi mai presus de alţii care n-au citit-o.
Biserica de azi, la care ai făcut referire, a ajuns să se depărteze de litera Scripturii şi este trist, deoarece, ca şi tine, mulţi văzând acele aspecte mai neplăcute, se depărtează de creştinism. Şi asta în condiţiile în care, repet, creştinismul n-are nici o legătură cu acele lucruri. Dar trebuie să citeşti, să cercetezi singur pentru a afla asta.
„doar ca numai unuii au sansa sa o faca…ceilalti cum pot! ”
Nu cred c-aş putea să-ţi sting pesimismul prin cuvinte optimiste. Dar îţi spun că, din punct de vedere biblic, creştin, omul are „liber-arbitru”, voinţă proprie. Asta înseamnă că oricine poate să trăiască frumos dacă vrea, fiindcă dacă vrea, apoi îl va ajuta Dumnezeu să facă aşa.
Creştinul trebuie să creadă acest lucru. De fapt, în creştinism totul ţine de credinţă. Dacă n-o ai sau n-o mai ai, dacă te „resemnezi”, e grav…
Animalele …puteau fi lasate acolo unde au fost omorate dar….din cauza mirosului pestilentzial emanat d e cadavrele lor in putrefactie , oamenii antici , au gasit o metoda si eficienta din punct d e vedere sanitar si….placuta din punctul d e vedere al….gasterului fiecaruia : le-au pus la fript 😉 iarce-a rezultat , adica friptura au bagat-o la matz , scapand de foame si chiar d e saracie ….unii dintre ei ! Astfel au aparut noi ocupatii : vanatori , macelari ….carmangii… Chestia asta imi apartine doar din punct d e vedere ” stilistic ” , de gandit , d e elaborat au gandit-o , au elaborat-o alti tipi , infinit mai destepti decat mine care s e numesc d e regula : cercetatori stiintifici . Adica ” ceva ” …. cam ca dumneata draga amice care , esti licentiat in istorie 😉 si spui cui vrea si cui nu vrea sa te asculte ….cum era viata in vechime desii….matale n-ai trait pe atunci…doar din cercetarea dovezilor istoriei 😡 . Cum de spui matale ca ” nu le mancam pe toate ci doar pe cateva ” ? Crezi Teonymusule draga ca , daca carnea d e elefant sau cea de zebra , ori cea de antilopa Thompson , ar fi accesibila oricui { ca pretz omule , ca gologani d e cosnitza } fiind mai iieftina pentru buzunarul amarasteanului …n-ar manca si amaratul ala macar o felie d e ….trompa de elefant….asa cum mananca aia pricopsitii DOAR …laba de la urs ? Oare chiar crezi ca , daca s-ar putea n-ar manca si amarastenii o portioara d e icre d e …balena 😉 🙂 asa cum DOAR aia priocopsitii halesc icre negre sau … caviar daca-ti place mai mult termenul ? Despre ” alea ” d e tigru …nu-ti mai spun ca …sti foarte bine ca este o adevarata industrie in Asia cu acest fel d e preparate culinar-farmaceutice . Bine ar fi sa manace oamenii TOATE animalele { in special alea salbatice } sa pot merge si eu linistit fie prin junglele Asiei fie sa fac surff fara grije pe plajele Australiei …fara teama ca se va gasii vreun ” marele alb ” care sa-si doreasca neaaparat sa ma consume la micul dejun ! Problema , oricum nu este la animalele alea cu patru picioare ci….tocmai la oameni , adica animalele alea cu doua picioare , adica fiintele supreme ce stapanesc in urma unei hotarari a cuiva 😉 acest pamant : de aia trebuie sa ne ferim zilnic …mai ales ca unii au prostul obicei de a-si ” manca ” semenii ….iar treaba asta o fac din momentul in care incep ” sa-i sape ” 😉 !
„Cum de spui matale ca ” nu le mancam pe toate ci doar pe cateva ” ? ”
Acesta este şi adevărul. Şi nu pentru că nu avem acces la unele animale, aşa cum aţi sugerat dvs., ci pentru că, pur şi simplu, carnea unora este necomestibilă. Am presupus că se subînţelege acest lucru. 🙂
Ai teonymusule dar….tigrul , leul , hienele , lupii….aia tot iarba mancau frate ca….parca Biblia nu raporteaza nimic din toate astea . Inca era un tip numit David care se lauda cu faptul ca ” atunci cand un urs sau un leu incerca sa-i fure vreo oaie „…al lucra p’ala ca la balamuc ! Chiar crezi matale ca aia avand coltii in gura d e minim cincisprezece cm. ….aia s e amarau sa manace iarba ? Fi serios frate ca nu s e prinde !
Acel „tip” despre care vorbiţi, cu numele David, făcea aceste lucruri după mii de ani de la facerea lumii, când, într-adevăr, şi oamenii, şi animalele erau „vegetariene”.
Nu cred că mai este necesar să vă arăt cu argumente biblice că vina că s-a ajuns aici este a păcatului. Chiar nu este necesar cu cineva ca dvs.. Nu-i aşa? 🙂
Teonymusule …foarte miscatoare ace a poza in care o femeie musulmana acoperea Steaua lui David de pe umarul unei femei evreice . Atunci era in ‘ anii 40 Eu sunt al dracului d e curios , daca sti matale vreun caz in care o femeie evreica sau CRESTINA a reusit sa apere o femeie musulmana ….si invers , d e gloantele trase de catre….toti in acei ani….’90 in plina civilizatie in plin final d e secol douazeci si ….inceput d e mileniu III adica la peste saizeci de ani d e la sfarsitul acelui macel mondial ? Nu stiu pe unde am auzit cuvintele unui cantec { la Cenaclul Flacara precis …..prin ’80 } care suna cam a sa : ” Lumea asta aiurita , Sta pe-un tron de dinamita , Nu s e naste un copil , Far-o tona d e trotil ” ! Doamne , cat adevar !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Poate au fost cazuri în care şi femeile creştine sau evreice au apărat o femeie musulmană. Cazuri concrete nu vă pot da, aşa că sunt nevoit să rămân la „poate”. 🙂