Românii au o zicală a cărei logică n-are cusur: „Porcul nu se îngraşă în Ajun”. Cu toate acestea, mă văd nevoit să afirm că ea nu se aplică în toate domeniile. Există destule excepţii, iar politica este una dintre ele.
Da, în politică se poate. Dacă eşti un fin psiholog, mai ales un bun cunoscător al psihologiei mulţimilor, stăpâneşti bine arta manipulării, a oratoriei, nu numai că poţi să „îngraşi porcul în Ajun”, dar îl mai poţi face şi să zboare. E drept, „porcul” va fi gras şi va zbura doar în mintea alegătorului naiv, dar ce mai contează de vreme ce mandatul obţinut de „iluzionistul” politic este real, „în carne şi oase”?
Am intrat deja în ultima săptămână de campanie electorală. Deci, se poate spune că suntem în „ajunul” alegerilor. Iar în calitate de spectator al jocurilor politice, nu pot să nu mă minunez când văd cât de mult se străduiesc partidele politice „să îngraşe porcul în Ajun”. Prin candidaţii propuşi de ele, absolut toate promit că vor face şi vor drege. Acum sunt dispuse să mărească pensiile şi alocaţiile, să reducă TVA-ul, să crească salariul minim pe economie, să creeze locuri de muncă, să construiască autostrăzi… Ce mai, acum totul a devenit posibil!
Ca cetăţean al acestei ţări, le-aş întreba de ce n-au făcut-o până acum? De la ultimele alegeri, partidele care au fost la guvernare au avut la dispoziţie 5 ani de zile să treacă la fapte. De ce până acum n-au făcut nimic, dar acum sunt gata să facă totul? Pentru că este campanie electorală, de aia! Trebuie să fii extrem de naiv să crezi în promisiunile electorale ale celor 14 candidaţi…
Desigur, aceste promisiuni reprezintă doar o parte a luptei electorale. Pe unii poţi să-i convingi să te voteze, dar pentru votul altora este necesar să-i convingi să nu-i voteze pe ceilalţi. De pildă, m-a amuzat un pliant PSD care dezvăluia că Traian Băsescu votează cu Klaus Iohannis, această informaţie fiind în viziunea celor care au redactat acea broşură un „argument” pentru care nu trebuie votat candidatul Alianţei Creştin Liberale. Pe mine m-a amuzat, dar probabil că nu i-a amuzat şi pe acei pensionari cărora le-a fost destinat acel pliant.
De altfel, nici nu puteau lipsi „lăturile” tradiţionale aruncate către unul sau altul dintre candidaţi. Dacă încă nu sunteţi la curent, unul dintre candidaţi este „spion”, în vreme ce un altul este „traficant de organe”. Ca să ştiţi şi voi între cine aveţi de ales! 🙂
Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns…
N-aş vrea să răpesc optimismul celor care cred în unul dintre candidaţi. Doar că eu m-am săturat să fiu minţit. E drept, n-am prins multe alegeri, prezidenţiale sau de alt fel, dar au fost suficiente ca să pricep cum funcţionează jocurile politice pe „plaiurile mioritice”. Indiferent cine va ieşi câştigător, acele promisiuni electorale, unele dintre ele şi aşa nerealiste, vor deveni o amintire, o amintire pentru alegători, că partidul şi candidatul său învingător nici nu-şi va mai aminti de ele. Se vor face că plouă vreme de 5 ani, pentru ca la viitoarele alegeri să încerce să „îngraşe porcul în Ajun”. Şi cât n-aş da ca de data aceasta să mă înşel!
Dacă vă întrebaţi cu cine voi vota eu, vă spun sincer că habar n-am. Sunt precum acel „cetăţean turmentat” al lui Caragiale, aşa că vă întreb pe voi: Dar eu… eu pentru cine votez? 🙂
Lumea lui Teonymus 
Eu stiu pentru cine votez, dar e mai greu cu…cine votez! 🙂
Să înţeleg că vreţi să votaţi pentru dvs., pentru viitorul acestei ţări, dar nu ştiţi şi cu cine sau pe cine să votaţi? Ori vă referiţi la altceva? 🙂
,, … nu numai că poţi să “îngraşi porcul în Ajun”, dar îl mai poţi face şi să zboare. ”
Cand am citit partea asta, m-a bufnit rasul. Si acum rad … You’re a really funny guy!
Acum lasand rasul la o parte, este chiar grava situatia. Dupa cum am spus si in alte contexte, eu nu am tv de foarte multi ani si nu sunt la curent cu tot ce se spune despre ei. Evident partea cu spionul si traficantul de organe, nu am auzit-o pana acum. Tind sa cred ca niciun politician din ziua de azi nu se poate lauda cu corectitudine, integritate si principii morale solide. Insa, macar sa alegem raul cel mai mic. Eu stiu cu cine voi vota, insa nu caut sa fac campanie electorala in mod public. In privat, am spus prietenilor cu cine votez si am si argumentat.
Ce am afirmat in mod public si voi continua sa afirm: Nu il voi vota pe Victor Ponta! Este un mincinos, un corupt si un om pe al carui cuvant nu te poti baza. Daca va fi ales el presedinte, ne-am ars!
Despre Ponta, Băsescu a spus c-a fost „ofiţer acoperit” al unui serviu român de informaţii, în vreme ce duşmanii politici l-au acuzat pe Iohannis că la începutul anilor ’90 ar fi intermediat „exportul” a trei copii orfani către Canada, dar nu pentru adopţie, ci pentru recoltarea de organe. Ca să vezi ce lupte s-au dat în campania electorală, campanie care încă nu s-a terminat! Mai există destul timp şi pentru alte răfuieli…
În politică nu prea-şi găsesc locul oameni cu principii morale solide. De ce? Pentru că nu prea ai cum să câştigi cinstit luptând cu „trişori”. Chiar aşa, mulţi n-au nici un scrupul, ghidându-se după principiul machiavelic „scopul scuză mijloacele” .
Se pare că acesta este „blestemul” României post-decembriste: mereu şi mereu să fim nevoiţi să alegem „răul cel mai mic”. Deci, voi vota şi eu „răul cel mai mic”, aşa după cum îmi va dicta conştiinţa.
Văd că nu-l „simpatizezi” deloc pe Victor-Viorel Ponta. 🙂 Nici mie nu mi-e „drag”, dar mă tem că are cele mai mari şanse să ajungă preşedinte. De când a negat că şi-a plagiat teza de doctorat, un plagiat evident, nu mai am dubii în privinţa „integrităţii” sale. Dubii mai am în privinţa competenţei sale ca preşedinte. Şi astfel de îndoieli nu le-am avut în cazul predecesorilor săi, adică faţă de Adrian Năstase şi Mircea Geoană care au fost, orice s-ar zice despre ei ca persoane, nişte diplomaţi excelenţi.
Un preşedinte şi corupt, şi incompetent, înseamnă dezastru asigurat. Iar dacă Ponta va fi cel ales, chit c-ar fi corupt, aşa cum spui tu şi mulţi alţii, sper ca măcar să nu fie şi incompetent, că altfel e dezastru!
Nu sunt pasionata de politica, dar sunt interesata de ce se intampla in tara mea. Un lucru stiu in momentul de fata: daca va fi ales Victor Ponta ca Presedinte al Romaniei, ne-am ars! Ne vor astepta vremuri grele … Ca si crestin, sunt chemata sa il iubesc, cautand sa nu ii doresc raul, insa nu sunt chemata sa il votez si sa il sustin in mârsăviile pe care, mai mult ca sigur, deja le are planuite.
Nici de mi-ar oferi toti banii din lume (si spun acest lucru la modul cel mai serios), eu nu as vota cu acest om! Stiu ca are cele mai multe sanse sa fie ales (si cei care il vor vota, nu vor mai avea statutul de nevinovat, ci de complice), insa ar fi un dezastru pentru ţară şi sper să nu se ajungă aici!
Bătălia se va da între Victor Ponta şi Klaus Iohannis, singurii care contează în aceste alegeri conform ultimelor sondaje. Şi chiar dacă Ponta va fi cel care va câştiga, sper totuşi ca acel dezastru despre care vorbeşti, să nu aibă loc. Sper, că altceva nu ştiu ce-aş putea face…
Si eu sper sa ma insel, Teo! Sper, ca in eventualitatea nefericita in care ar fi Victor Ponta ales presedinte, sa imi dovedeasca faptul ca m-am inselat in privinta lui si sa fie un presedinte intelept, drept si bun. Si sper sa ma rog mai mult pentru aceste alegeri, mai mult decat am facut-o pana acum …
Până la urmă, totul va fi după voia lui Dumnezeu. Dar asta nu înseamnă, fireşte, să nu ne facem şi noi partea. Iar partea noastră în acest caz este să votăm după cum ne dictează conştiinţa. Vom vedea duminică ce va fi…
Eu nici azi in ziua votarii, nu stiu cu cine sa votez, asa ca voi merge probabil sa-mi anulez votul 😀
Atunci, pentru ce efortul? Doar ca să te asiguri că nu va vota altcineva în locul tău? 😀
Da 😀
Pingback: Reflecţii postelectorale | Lumea lui Teonymus
Mi-a plăcut replica asta „Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns” :))
Teonymus, sper să devii mai optimist. Pentru că şi eu mă străduiesc mult la optimism! Mulţi oameni au recomandat pe Iohannis pentru caracter, inclusiv eu, şi simt că românii au nevoie disperată de eroi, oameni de caracter. Sper că din motivul acesta au votat pe acest domn.
Am avut dezamăgirea să aud reproşuri urâţele şi din partea domnului Iohannis, dar cred că s-a abţinut de la mai mult!
Cât despre celălalt domn , sper să aibă parte de schimbări în bine!
Aştept motive ca să fiu optimist. Altfel, prefer să rămân rezervat. De ce? Pentru că nu este prima dată când un preşedinte ales promite schimbarea. Şi când a câştigat Constantinescu, în 1996, şi Băsescu, în 2004, tot aşa au ieşit oamenii în stradă bucuroşi că urmează „schimbarea” şi ştim prea bine ce a urmat, de fapt, după.
Deci, după părerea mea, e mai indicat să fim prudenţi şi să aşteptăm mai întâi rezultatele, ca apoi să sărbătorim.
Cât despre Iohannis, şi eu i-am lăudat caracterul aici, pe blog. Dar asta nu garantează că va fi şi un preşedinte bun. E drept, personal sper să se ţină de cuvânt. Dar nu-mi fac iluzii, ca să nu risc să am deziluzii apoi. Îmi ajunge câte am avut până acum…