Cugetare CXXVIII

Publicat pe mai 16, 2015 de Teonymus

Iubirea este un cadou care nu trebuie deschis înainte de vreme şi nici în faţa oricui…

Acest articol a fost publicat în Aforisme, maxime şi cugetări și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Cugetare CXXVIII

  1. mcooper801 zice:
    mai 16, 2015 la 11:05 pm

    minunata muzica aleasa , iar florile sunt pe masura…toate numai bune pt linistea sufletului…seara frumoasa sa ai

    Răspunde
  2. amymohorea zice:
    mai 17, 2015 la 4:23 pm

    Cînd cînti un cîntec,…înseamnă că ai o responsabilitate fată de cel care-l ascultă.Dacă renunti la cîntecul tău într-o zi, nu trebuie să lasi în urmă oamenii care nu pot renunta la el.Unii sar putea să iubească acest cîntec mai mult decît tine…sar putea sa-l simtă mai mult decît tine în inima lor…cînd tu renunti,…ei s-ar putea să nu renunte. 🙂 Uite asa imi ingradesc inima prin cint, culoare, voiosie explodind ca o artificie si impînzind tuturor din ceea ce e frumos si plin de viata…azi ai facut-o tu drag prieten necunoscut…si doresc ati multumi

    Răspunde

  3. Pingback: Cugetare CXXVIII | Amintiri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s