Motto: „Trestia frântă n-o va zdrobi şi mucul care mai arde încă nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr.” (Isaia 42:3)
Mi-e dor să nu mai mor
Puţin câte puţin,
Ci să lupt cu spor,
Să uit de răni care mă dor,
Privind spre cer senin…
Max Svabinsky, The Cnfluence of Souls (1896), sursă
Mi-e dor să mai trăiesc,
Să nu mă mai las stins…
Să nu renunţ la ce iubesc,
Să ştiu mereu să mulţumesc,
Tânjind spre necuprins…
Mi-e dor să pot să cânt,
Să strig de bucurie,
Să-mi dea inima avânt,
Să pot să găsesc cuvânt,
Vorbind de veşnicie…
Mi-e dor să mai scriu,
Să mângâi prin cuvinte,
Să ridic fără să ştiu
Şi de lovit să fiu,
Să nu-mi mai aduc aminte…
Mi-e dor să-mi pese,
Să lupt pentru acest popor,
Poveri să nu-l mai apese,
Să fie eliberat din lanţuri, lese,
Să aibă o nădejde şi-un viitor…
Mi-e dor să luminez…
Când ameninţă întunericul,
Să nu distrug şi eu, ci să creez,
Un indicator spre cer să realizez,
Să poată găsi şi alţii Paradisul…
Mi-e dor să sper,
Să cred că totul va fi bine,
Să nu mai disper
Privind la tot ce-i efemer,
Ci să mă uit la Tine.
Mi-e dor, mi-e atât de dor de mine!
Ce-am fost şi ce-am ajuns…
Dar să mă întorc pot, ştiu prea bine,
Nimic nu e cu neputinţă la Tine!
Şi pentru mine Tu ai fost străpuns…
Caspar David Friedrich, Călător pe Marea Norilor (1818), sursă
Deci mă ridic, dar nu prin a mea putere,
Ci prin harul Tău de sus.
Acum ştiu că adevărata avere
E să simt cu înflăcărare
Că mi-e dor doar de Tine, Isus…
Și mie îmi este dor de scrierile tale…și prin ele „să ne ridici, fără să știi”…
Gânduri bune, sănătate multă!
Multumesc! Asemenea!